De când Austria a împiedicat în mod neașteptat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, Bucureștiul este supărat. Acum există semne că Viena ar putea ceda, notează publicația austriacă Der Standard.
La București există speranța că Austria ar putea renunța la veto-ul împotriva aderării la Schengen. Faptul că cancelarul federal Karl Nehammer (ÖVP) l-a felicitat pe premierul român Marcel Ciolacu cu ocazia zilei sale de naștere, pe 28 noiembrie, a fost văzut ca un gest promițător, potrivit presei românești. De atunci, s-a vorbit despre un dezgheț între Viena și București. La un an de la veto-ul Austriei, care a fost o surpriză pentru România, există cel puțin semne că ceva se mișcă.
Europarlamentarul român conservator Rareș Bogdan, membru al puternicului Partid Popular European (PPE), din care face parte și ÖVP, a declarat pentru STANDARD că "în acest moment, toate canalele diplomatice dintre România și Bulgaria au fost redeschise în toate domeniile". Acest lucru este "îmbucurător" și dă "o oarecare speranță". "Este un pas important, având în vedere că aceste conexiuni au fost înghețate pentru o perioadă de timp după 8 decembrie 2022".
Aderarea treptată a României și Bulgariei
Un scenariu este aderarea treptată a României și Bulgariei. Controlul pașapoartelor ar putea fi eliminat mai întâi pe aeroporturi în martie 2024 și apoi, poate după alegerile din Austria, la frontierele naționale. Factorul decisiv acum este modul în care parlamentul olandez va reacționa la raportul Comisiei Europene privind Bulgaria. Spre deosebire de Austria, Olanda s-a opus anul trecut doar aderării Bulgariei, nu și celei a României. Ulterior, Olanda a inițiat o misiune a Comisiei Europene în Bulgaria. Aceasta va prezenta în curând un raport, despre care diplomații spun că va fi favorabil.
Dacă parlamentul olandez va ridica veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură cu poziția de veto. Austria ar putea atunci să-și dea acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen "tacit", ca să spunem așa, doar în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor membre UE, adică fără reuniuni politice majore. De asemenea, România și Bulgaria ar urma să răspundă solicitării Vienei de a opri fluxurile de migrație la frontiera lor comună. Într-un alt scenariu, ar putea fi convocată o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie, în cadrul căreia Viena ar putea conveni asupra unei aderări treptate. Președintele României, Klaus Iohannis, ar fi, de asemenea, în favoarea unei astfel de reuniuni extraordinare. Iohannis, ca și Nehammer, este membru al PPE, notează publicația austriacă.
Controale la frontierele interne
Cu toate acestea, Ministerul de Interne de la Viena nu vrea să știe nimic despre acest lucru pentru moment. "Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține", a declarat un purtător de cuvânt. "Unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne, Bulgaria este un punct de intrare important pentru migranți", insistă aceștia asupra veto-ului.
Cu toate acestea, problema Schengen a fost scoasă de pe agenda summitului miniștrilor de interne și de justiție, care are loc marți. Aceasta deoarece nu se poate lua încă nicio decizie. O nouă fereastră ar putea fi deschisă după summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, când vor fi luate deciziile importante din punct de vedere politic.
În așteptarea lui Rutte
"Un summit special după aceea nu este exclus, la fel cum nu este exclusă nici o decizie de vot în primele luni ale anului 2024", spune parlamentarul european Bogdan. El se referă și la planul de aderare treptată la Schengen. "Discutăm totul și prezentăm argumente. Este important pentru noi să aderăm la spațiul Schengen în 2024".
Diplomații presupun că o aderare completă la Schengen nu va fi probabil posibilă înainte de alegerile din Austria din toamna anului 2024, dar va fi posibilă până la sfârșitul anului 2024. Decizia lui Mark Rutte, care este încă șeful guvernului olandez, din decembrie ar putea fi importantă. Aceasta deoarece el dorește să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și a României pentru a face acest lucru.
Comentează