Premium
Serbia este în doliu oficial miercuri în urma "evenimentelor tragice" petrecute duminică în Kosovo, majoritatea mass-media onorându-i ca "eroi" şi "martiri" pe atacatorii sârbi kosovari care au fost ucişi duminică într-un schimb de focuri cu poliţia la Banjska, în nordul teritoriului, potrivit EFE, scrie Agerpres.
Drapelele au fost coborâte în bernă în capitala sârbă, miercuri fiind decretată zi de doliu naţional, conform AFP.
Invitat la televiziunea naţională (RTS), ministrul Apărării, Milos Vucevic, i-a comparat pe aceşti membri ai unui comando paramilitar cu sârbii care au căzut în trecut "pentru libertatea Kosovo şi pentru libertatea Serbiei". "Ei sunt noile victime în această linie de eroi şi martiri pentru libertatea poporului sârb în Kosovo", a declarat el.
Cei patru bărbaţi, dintre care trei au fost identificaţi până în prezent, au fost ucişi într-o operaţiune a forţelor speciale ale poliţiei kosovare, după moartea unui poliţist kosovar albanez într-o ambuscadă în nordul Kosovo.
Pe prima pagină a ziarelor Vesti, Politika şi Informer se putea citi: "Golgota sârbilor: Patria deplânge morţii din nordul Kosovo", "Lumânări şi flori pentru sârbii ucişi" sau "Aceştia sunt eroii noştri".
Ambuscadă refugiu în mănăstire
Însă aceste titluri nu îl menţionează pe sergentul de poliţie kosovar care a fost împuşcat mortal duminică dimineaţa devreme într-o ambuscadă întinsă de un grup de paramilitari în oraşul Bansjka din nordul Kosovo, în apropiere de Serbia, notează EFE.
După moartea poliţistului kosovar, la câţiva kilometri de frontiera cu Serbia, zeci de bărbaţi puternic înarmaţi s-au refugiat într-o mănăstire.
Când poliţia kosovară a intrat în mănăstire, ei nu mai erau acolo. Potrivit Pristinei, cel puţin şase dintre aceştia, răniţi, ar fi trecut în Serbia pentru a primi îngrijiri într-un spital din Novi Pazar (sud).
Doar trei dintre atacatori au fost arestaţi şi plasaţi în arest preventiv la Pristina pentru "crime împotriva ordinii constituţionale şi a securităţii Republicii Kosovo".
Pristina îi consideră drept "terorişti" şi acuză Belgradul că a orchestrat atacul şi a înarmat grupul, despre care estimează că era format din aproximativ 30 de sârbi sau etnici sârbi din Kosovo, pentru a provoca instabilitate în Kosovo.
Belgradul acuză inclusiv NATO
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, în timp ce a condamnat duminică uciderea poliţistului kosovar ca fiind "nejustificată", a acuzat guvernul kosovar, condus de naţionalistul Albin Kurti, că a provocat rebeliunea prin politica sa "opresivă" şi "teroristă" faţă de minoritatea sârbă din Kosovo.
"La fel ca mulţi alţi sârbi înaintea lor, (atacatorii morţi) şi-au dat viaţa pentru libertate", a declarat Vucic.
De asemenea, el a acuzat forţele NATO din Kosovo, KFOR, că ar fi permis poliţiei kosovare "să-i ucidă pe toţi sârbii" implicaţi în conflictul de la Banjska şi "epurarea etnică" în nordul Kosovo.
Ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, şi ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, afirmă că sârbii înarmaţi care au luat parte la evenimentele de duminică nu pot fi consideraţi terorişti, deoarece Serbia nu recunoaşte independenţa pe care fosta sa provincie (Kosovo) şi-a autoproclamat-o în 2008.
Reacția trupelor de pace
KFOR a permis poliţiei kosovare "să-i vâneze pe sârbi ca pe animale" , a declarat Milos Vucevic la televiziunea publică sârbă RTS.
"Ne aşteptăm ca KFOR să aibă un rol mai activ, în loc să privească de pe un deal din îndepărtare câţi sârbi va ucide poliţia kosovară", a insistat el.
Într-un comunicat, trupele NATO afirmă că au urmărit îndeaproape, pe teren, operaţiunea poliţiei kosovare la Bansjka, fiind gata să acţioneze în caz de nevoie.
Belgradul refuză să recunoască independenţa Kosovo, declarată unilateral în 2008, iar dialogul privind normalizarea relaţiilor între cele două părţi, sub egida Uniunii Europene, a ajuns într-un impas, în pofida unei activităţi diplomatice intense.
Aproximativ 120.000 de sârbi trăiesc în Kosovo, dintre care o treime fiind concentraţi în nord, dintr-o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, în marea lor majoritate albanezi kosovari. O mare parte dintre cei care trăiesc în nordul ţării refuză să se subordoneze Pristinei, notează AFP.
