Premium
În vreme ce Republica Moldova avansează gradual cu integrarea în UE, jurnaliștii moldoveni se luptă cu cenzura și represiunea care se desfășoară chiar sub ochii vigilenți ai liderilor UE.
Deși comunității europene i se pare, poate, că în Moldova există democrație și libertate de exprimare, problemele cu care se confruntă cei care fac efectiv munca de jurnalist indică totuși contrariul. De aici și întrebarea crucială: are Moldova un viitor în UE, în condițiile în care realitatea e drastic diferită de percepție?
Din majoritatea sondajelor și statisticilor reiese un tablou al Moldovei care arată o țară cu autorități progresiste care respectă statul de drept și promovează democrația. Cel mai nou Indice al Democrației anual întocmit de Economist Intelligence Unit clasifică Moldova drept o democrație defectuoasă, pe locul 69 din 167 de state și cu un scor de 6,23 din maximul de 10.
Fapt care sugerează o țară cu potențial democratic și cu autorități care par a fi dedicate satisfacerii nevoilor populației și stimulării dezvoltării. Aderând la valorile europene, guvernul Moldovei a obținut pentru țară statutul de candidat la aderarea la UE.
Numeroase alte clasamente publicate arată că autoritățile moldovene pledează de asemenea în favoarea liberei exprimări și presei libere. Anul acesta Indicele Mondial al Libertății Presei, întocmit de Reporteri Fără Frontiere (RSF), a notat Moldova cu 77,62 din 100 de puncte, așezând-o pe locul 28 din 180 de state. Un salt de 12 locuri comparativ cu anul precedent.
În ciuda acestui tablou promițător, nu tot ce strălucește e aur.
Raportul „Nations in Transit” întocmit de Freedom House dezvăluie că democrația Moldovei nu a fost notată decât cu 35,71% din 100, cu un scor democratic de 3,14 din 7, ceea ce reflectă o neglijare a democrației și a altor valori europene.
De unde aceste discrepanțe atât de mari între diversele clasamente? Se pare că autoritățile locale permit funcționarea liberă doar în cazul acelor organe de presă care îi înfățișează pe politicienii moldoveni într-o lumină favorabilă. Cenzura presei e larg răspândită, fiindu-le permis să muncească doar acelor jurnaliști care vorbesc pozitiv despre autorități, de unde rezultă o presă părtinitoare.
În ciuda aparențelor percepute din exterior, situația reală a libertății presei din Moldova nu este aceeași cu cea din clasamente. Guvernul moldovean rămâne în continuare opac în privința tacticilor sale autoritare și a problemelor pe care le întâmpină jurnaliștii, indiferent de simpatiile lor politice.
Jurnaliștii se confruntă cu obstacole numeroase, care variază de la refuzul instituțiilor statului de a comunica ori de a răspunde la întrebări până la refuzul acreditării la evenimente politice esențiale.
Mai multor jurnaliști li s-a refuzat acreditarea la reuniunea Comunității Politice Europene care a avut loc în Moldova pe 1 iunie, în ciuda faptului că îndeplineau toate condițiile. Accesul la surse - sau, cu alte cuvinte, la dreptul la informare - le-a fost refuzat câtorva jurnaliști anume aleși.
În ultima vreme am asistat la o îngrădire sistematică a libertății de exprimare și libertății discursului în Moldova, în ciuda faptului că aceste drepturi sunt garantate de constituție. Autoritățile moldovene au împărțit cetățenii și jurnaliștii în două categorii, în funcție de opiniile „corecte” sau „greșite” pe care le au, refuzând să colaboreze cu jurnaliștii independenți prin aceea că etichetează orice text nefavorabil actualului guvern drept propagandă.
Nu e prima dată când ies la suprafață probleme cu libertatea presei în Moldova. Mai multe canale TV în limba română au fost interzise anul trecut de autorități, fiind acuzate de încălcarea normelor presei, și astfel o serie de jurnaliști au fost privați de o platformă prin intermediul căreia și-ar fi putut desfășura munca în mod imparțial.
Prin suspendarea licențelor de transmisie pentru posturile TV „incomode”, numeroși angajați din presă și-au pierdut locurile de muncă și și-au văzut restricționată libertatea de a practica jurnalismul în mod profesionist.
Guvernul moldovean a optat să suprime libertatea de exprimare și a presei, trăgând pe linie moartă sarcina presantă a edificării unei democrații europene. Această strategie dezinformează nu numai populația Moldovei, dar și comunitatea internațională.
UE, ridicând în slavă acțiuni care-i periclitează valorile fundamentale, pare că n-a perceput derapajul democrației spre autoritarism, în ciuda faptului că e limpede ca lumina zilei.
Articol de Alexei Lungu (jurnalist din Republica Moldova; a lucrat la Publika TV, în prezent la postul TV-6) - sectiunea opinii Euobserver
[TV-6 are licența suspendată din decembrie; i-a aparținut inițial lui Ilan Șor, fiind controlat din noiembrie de Dumitru Chitoraga, candidat al partidului ȘOR la alegerile generale din 2019 și până recent salariat al agenției Rossiia Segodnia (Russia Today), care aparține guvernului rus - n.trad.]
