DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Presa rusă susține că Europa a ales forța în relația cu Rusia: Asta va costa mult ambele părți

rusia ue

Bruxellesul revizuiește principiile viitorului colaborării cu Moscova. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri străine și politica de securitate, le-a prezentat pe 14 noiembrie spre dezbatere miniștrilor de externe ai țărilor ai țărilor membre UE noul proiect al principiilor colaborării cu Moscova. Pe agendă au fost incluse, de asemenea, alte probleme politice internaționale - ajutorul militar pentru Ucraina, criza în legăturile dintre Serbia și Kosovo, precum și noile sancțiuni împotriva Iranului. Borrell a prezentat principalele prevederi ale noului document la conferința de presă finală care a avut loc după ședința Consiliului miniștrilor de externe de la Bruxelles, relatează Nezavisimaia Gazeta citată de Rador.

Trebuie reamintit faptul că până la venirea lui Borrell colaborarea UE cu Rusia s-a reglementat prin cinci „principii conducătoare”, expuse de Federica Mogherini după anexarea Crimeii de către Rusia. Cu toate acestea la summitul UE din luna iunie 2021 Borrell a formulat noi principii, cunoscute ca „triada lui Borrell”. „Trebuie să respingem (Rusia), trebuie să descurajăm (Rusia), și trebuie să colaborăm (cu ea) în același timp”, a declarat acesta la summit. La întâlnirea de anul acesta de la Brest, din 13-14 ianuarie, a miniștrilor de externe și ai miniștrilor apărării, principalul diplomat al UE a prezentat deja zece principii referitoare la bazele securității europene - așa numitul decalog al lui Borrell - care de asemenea erau adresate Rusiei.

După începerea operațiunii militare speciale a Rusiei pe teritoriul Ucrainei, după părerea lui Bruxellesului, ”triada multivectorială a lui Borrell” față de Moscova - rezistență, descurajare și colaborare selectivă - și-a pierdut actualitatea. Noua abordare a UE s-a configurat ad hoc în contextul ciocnirii armate dintre Rusia și Ucraina și în practică era alcătuit din trei elemente principale - izolarea Rusiei, sprijinul de amploare al Ucrainei și minimizarea consecințelor  operațiunii militare speciale.

Documentul din luna noiembrie al lui Borrell, pregătit de Serviciul European de Acțiune Externă pentru Consiliul Afaceri Externe (CAE), reprezintă, în prezentarea portalului EURACTIV o listă mai detaliată a principalelor direcții pe care miniștrii de externe trebuie să le discute și să le adopte în calitate de principii directoare în raport cu Rusia. Principalele direcții în această listă sunt  „izolarea Rusiei pe arena internațională, introducerea și realizarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei și neîngăduirea ocolirii lor”. „Vom continua să izolăm Rusia la nivel internațional, introducând măsuri restrictive împotriva Rusie. Uniunea Europeană, care a adoptat deja opt pachete de sancțiuni, a luat acum o pauză pentru a chibzui noi restricții. Suntem gata să intensificăm și mai mult măsurile restrictive împotriva Rusiei”, a spus Borrell la Consiliul Afaceri Străine și a adăugat că UE este de asemenea gata să introducă măsuri restrictive împotriva unor terțe țări precum Iranul și Republica Belarus, care asigură „armament și sprijin militar” Rusiei. Alături de izolarea Rusiei și sancțiunile antirusești se propune "tragerea Rusiei la răspundere pentru încălcări ale dreptului internațional și crime de război comise în Ucraina."

Se pare că elaborarea de către Uniunea Europeană a celui de-al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi o treabă ușoară. Dacă țările baltice și Polonia, cu sprijinul Danemarcei, Suediei și Finlandei, cer intensificarea sancțiunilor (între altele interdicția asupra gazului natural lichefiat rusesc, asupra comerțului cu câteva metale, încetarea colaborării cu Rusia în domeniul energiei atomice), Germania, Franța și Belgia manifestă circumspecție în ceea ce privește noi sancțiuni. Temerile economice crescânde din aceste țări cu privire la creșterea inflației și la criza costului vieții au condus deja la proteste în masă și la apelul adresat guvernelor lor să evalueze toate consecințele noilor sancțiuni. Iar Guvernul Ungariei a cerut în mod deschis Uniunii Europene să renunțe la politica de sancțiuni și să nu adopte cel de-al nouălea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Următoarea direcție importantă în noul document al Bruxellesului proclamă "sprijinirea vecinilor UE, în special prin intermediul politicii de extindere." Acesta este, de fapt, repetarea celui de-al doilea dintre cele cinci principii ale lui Mogherini - "consolidarea relațiilor cu țările Parteneriatului Estic și cu alte țări vecine, în special din Asia Centrală." Ceea ce este nou aici este adăugirea "în special prin intermediul politicii de extindere".

Statutul necondițonat, acordat Ucrainei și Republicii Moldova de către Consiliul UE pe data de 23 iunie a.c., de candidat la intrarea în UE a deschis o nouă etapă în politica de extindere. Totodată el a generat panică atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în rândul țărilor candidate din Vestul Balcanilor dintre care unele sunt implicate în procesul de aderare la UE deja de mai mult de un deceniu. Dacă guvernele Italiei, Sloveniei și Croației s-au pronunțat pentru extinderea mai rapidă a UE în Balcanii de Vest, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și-a exprimat sprijinul pentru ideea președintelui Franței, Emmanuel Macron, privind crearea unei noi „Comunități politice europene”. După părerea tandemului franco-german, crearea unei asemenea structuri le-ar permite țărilor Uniunii Europene să ducă un dialog mult mai strâns cu partenerii de dincolo de frontierele UE - cu statele din Balcanii de Vest, cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Potrivit datelor EURACTIV, interesul Uniuni Europene pentru o situație sigură și stabilă în regiunile învecinate nu se reduce numai la problema calității de membru în UE. Aceasta este legată, de asemenea, de provocările „consecințelor globale” ale operațiunii militare speciale, mai ales de criza mondială a securității alimentare, pentru care conducerea UE aruncă responsabilitatea pe Rusia. În discutarea problemei securității alimentare miniștrii de externe au avut în vedere în primul rând Inițiativa cerealelor de la Marea Neagră. "Acum comunitatea internațională trebuie să asigure realizarea practică a Inițiativei cerealelor de la Marea Neagră după termenul limită de 19 noiembrie. Este foarte important ca această inițiativă, promovată de Organizația Națiunilor Unite și Turcia, să poată fi realizată", a spus Borrell, subliniind rolul ONU și al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.

Interesant este că în textul prezentat practic se repetă în întregime și al treilea principiu al lui Mogherini - „consolidarea stabilității interne a Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică, amenințările hibride și comunicațiile strategice, și nu numai”. În noua redactare Bruxellesul face apel la "consolidarea stabilității UE, inclusiv în domeniul securității energetice și al infrastructurii critice, prin combaterea amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride, a manipulării cu informații și a amestecului din partea Rusiei."

În sfârșit, proiectul conține apelul la "sprijinirea societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei independente din interiorul și din afara granițelor Rusiei, eliminând în același timp amenințările tot mai mari la adresa securității și ordinii publice în UE." Acest apel are, de asemenea, afinități în mod direct cu al cincilea principiu al lui Mogherini privind disponibilitatea UE "de a acorda un sprijin mai mare societății civile din Rusia și de a contribui și sprijini contactele dintre oameni și schimburile, precum și măsurile politicii legate de aceste domenii ...".

O importanță deosebită în proiectul lui Borrell este acordată, de asemenea, legăturilor euro-atlantice și politicii de securitate și de apărare a UE. Acest capitol repetă în mare măsură decalogul de la Brest al lui Borrell. Între altele, în el este conținut apelul adresat statelor membre de „a colabora strâns cu partenerii din întreaga lume și cu aliații pe linie NATO pentru apărarea și consolidarea ordinii internaționale, bazată pe reguli”. Borrell este de părere că acțiunile de luptă din Ucraina „fac mai de actualitate adaptarea corespunzătoare a politicii de securitate și de apărare a UE”, considerabil rescrisă și consolidată din cauza evenimentelor actuale. Între altele UE a încălcat vechiul tabu, acceptând să-și folosească resursele pentru a furniza arme unei terțe țări prin așa-numitul Fond European pentru Pace. Ucrainei i s-au transferat armamente în valoare de cel puțin opt miliarde de euro atât din partea UE, cât și din partea statelor membre, pe bază bilaterală. În luna octombrie Uniunea Europeană a anunțat decizia de a lansa Misiunea de ajutor militar (EUMAM), care include instruirea a aproximativ 15 mii de militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul Bulgariei, Poloniei, Germaniei și a altor câteva țări. Conflictul din Ucraina a arătat că UE rămâne considerabil în urma SUA în ceea ce privește acordarea de ajutor Kievului, ajutor care este de aproximativ trei ori mai mare decât cel european. Bruxellesul este de părere că un asemenea dezechilibru aduce prejudicii concepției în sine a autonomiei strategice și consolidează rolul de lider al Washingtonului  nu numai în legăturile euro-atlantice, ci și în afacerile internaționale. Consiliul pentru Afaceri Străine a fost de acord cu necesitatea de a continua acordarea de ajutor militar Ucrainei.

La o analiză mai atentă, noile direcții ale UE în legăturile cu Rusia sunt în mare măsură o compilație a vechilor principii. Ce este cu adevărat nou este absența oricărei menționări despre o posibilă colaborare cu Rusia, lucru care figura și în al patrulea principiul al lui Mogherini, și în triada lui Borrell. Aceasta este o dovadă a faptului că în politica Bruxellesului predomina părerea că în contextul conflictului ucrainean nu este posibilă reîntoarcerea la niște relații normale cu Rusia. Nu cu multă vreme în urmă Borrell spunea că UE are două priorități în legăturile cu Rusia - diplomația și descurajarea: „Avem nevoie de ambele elemente, iar succesul unuia depinde de celălalt…Trebuie să se continue să se caute căi de dezescaladare și să se participe la toate eforturile diplomatice”.

Se pare că acum a rămas numai descurajarea. În perioada Crizei din Caraibe, care este adesea comparată cu situația de astăzi, liderii URSS-ului și ai SUA, Nikita Hrușciov și John Kennedy, care nu nutreau unul față de celălalt simpatii deosebite, au preferat diplomația ca mijloc de rezolvare a conflictului care amenința să se transforme într-o catastrofă nucleară. În acest sens ar fi oportun să ne amintim și de cuvintele lui Henry Kissinger, care a spus că  „diplomația este forța de a înfrâna forța”.

Articol de Nadejda Arbatova, șeful departamentului pentru studii politice europene din cadrul IMEMO (Institutul național de cercetări pentru economie mondială și legături internaționale )”Е.М. Primakov” al Academiei de Științe a Rusiei, doctor în științe politice

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.