DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României: 'Obiectivul principal este creşterea numărului şi a calităţii serviciilor publice electronice'

Facebook
digitalizare comunicatii

Proiectul EGOV ne-a livrat un roadmap al strategiilor şi proiectelor din sfera digitalizării pentru următorii 10 ani - Politica Publică în domeniul e-guvernării, şi am obţinut, de asemenea, un program coerent de schimbări eficiente şi sustenabile pentru digitalizarea administraţiei publice, a declarat luni preşedintele interimar al Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, în deschiderea conferinţei de încheiere a proiectului EGOV - Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare, arată Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ADR, în cadrul conferinţei, au fost prezentate livrabilele proiectului şi au fost discutate provocările pe care instituţiile publice trebuie să le depăşească în implementarea unor soluţii şi servicii digitale. Principalul livrabil al proiectului este Politica Publică în domeniul e-guvernării, un document strategic esenţial pentru dezvoltarea şi consolidarea serviciilor publice electronice în următorii 10 ani.

"Proiectul EGOV ne-a livrat un roadmap al strategiilor şi proiectelor din sfera digitalizării pentru următorii 10 ani - Politica Publică în domeniul e-guvernării. Am obţinut, de asemenea, un program coerent de schimbări eficiente şi sustenabile pentru digitalizarea administraţiei publice. Obiectivul principal al Politicii Publice este creşterea numărului şi a calităţii serviciilor publice electronice din România. Vom reuşi să realizăm acest lucru doar prin întărirea capacităţii instituţiilor şi autorităţilor publice de a funcţiona într-un mediu digital avansat şi de a furniza servicii publice electronice mature, până la finalul anului 2030", a afirmat şeful ADR.

Oprea a apreciat că ADR a făcut paşi concreţi, prin proiecte esenţiale aflate deja în implementare, care consolidează direcţia de acţiune pentru următorii zece ani: managementul identităţii şi al accesului la serviciile publice electronice - prin proiectul PSCID, care va fi poarta de acces şi primul punct de securizare a serviciilor de e-guvernare şi care va asigura identitatea electronică unică a fiecărui cetăţean; dezvoltarea punctului nodal de interoperabilitate - construcţia nodului eIDAS pentru România, "softul comun" de autentificare al Europei, şi interconectarea acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte state membre; crearea catalogului naţional al serviciilor publice; dezvoltarea unui cadru pentru politicile publice de utilizare a tehnologiilor inovative de tipul AI sau blockchain; RegInterMed, sistemul informatic cu baze de date actualizate despre pacienţi, tratamentele aplicate şi evoluţia acestora, ce va putea integra date din mai multe surse digitale, va genera statistici pentru fundamentarea politicilor în sistemul medical şi pentru luarea deciziilor optime, în beneficiul pacienţilor.

La rândul său, Mircea Abrudean, secretar general adjunct al Guvernului României - instituţie parteneră în acest proiect - a evidenţiat activitatea comitetelor interministeriale de la nivelul Guvernului României, care au contribuit la implementarea proiectului EGOV.

"Simplificarea procedurilor administrative trebuie realizată prin măsuri de eficientizare a actelor normative care reglementează procesele derulate la nivelul instituţiilor publice, dar şi prin soluţii informatice. În acest sens, lucrăm la comasarea atribuţiilor celor două comitete interministeriale de debirocratizare şi de e-guvernare în Comitetul pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei. Avem cel puţin două surse de finanţare pentru viitoarele proiecte: POCIDIF (Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027) şi PNRR. Experienţa exerciţiului financiar 2014-2020 şi lecţiile din perioada pandemiei ne-au demonstrat necesitatea utilizării instrumentelor de guvernare digitală şi cred că trebuie să acceptăm cu onestitate că pentru a avea succes în perioada 2021-2027 este nevoie de un angajament comun şi de muncă în echipă", a spus acesta.

De asemenea, Valentina Burdescu, director general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, a făcut referire la paşii pe care instituţia i-a făcut în direcţia digitalizării.

"Digitalizarea este o prioritate pentru noi ca instituţie. Registrele noastre sunt deja digitale şi încercăm să oferim, în continuare, servicii de calitate pentru beneficiari. Avem în derulare proiecte de informatizare a activităţii, inclusiv proiecte care vizează interconectarea cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene. Până acum, am avut şi proiecte-pilot cu accesare de finanţare direct de la Comisia Europeană, iar rezultatul tuturor proiectelor derulate a fost acela al creşterii calităţii serviciilor publice. Avem în vedere, pe mai departe, formarea profesională a personalului. Mai avem nevoie de redactarea efectivă în sistem online a actului constitutiv pentru înfiinţarea de societăţi, cu menţiunea că în prezent actul constitutiv se poate depune şi ca înscris sub semnătura privată, ce facilitează transmiterea online a documentelor de înregistrare. Anul trecut a fost un an de referinţă pentru noi, deoarece în starea de urgenţă nu s-a desfăşurat activitate cu publicul la ghişeu. În 2020, activitatea în sistem online a înregistat o dimensiune semnificativă în raport cu activitatea la ghişeu. Suntem decişi să continuăm procesul de digitalizare şi ne-am creionat proiectele pentru următoarele exerciţii de fonduri europene", a afirmat Burdescu.

În cadrul conferinţei, Giani Cătălin Nica, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a prezentat unul din proiectele care va contribui la dezvoltarea instrumentelor digitale în această instituţie.

"Politica Publică este importantă pentru că ne oferă traseul pe care îl avem de parcurs, dar şi etapele de îndeplinire a obiectivelor pe care ni le-am propus. În ultimii ani, soluţiile digitale au fost dezvoltate insular. Implementarea acestui document de Politică publică va duce la unificarea acestor instrumente. MAI contribuie la acest proces de digitalizare cu proiectele proprii: cel mai important dintre ele este, în acest an, cartea electronică de identitate. Ne dorim să ne atingem obiectivele astfel încât toţi cetăţenii să beneficieze de cele mai bune servicii de e-guvernare", a susţinut el.

Autoritatea pentru Digitalizarea României, în calitate de lider de parteneriat şi beneficiar, a implementat în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG) proiectul "Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)", cod SIPOCA 20.

Scopul proiectului a fost consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice în vederea dezvoltării instrumentelor de e-guvernare pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, precum şi asigurarea viziunii şi a direcţiilor de acţiune din domeniul e-guvernării.

Citește și: Analiză │ România este condusă de ardeleni: Președintele, serviciul secret, Justiția, Academia, partidele politice sau ministerele

Obiectivele specifice au fost reducerea fragmentării şi gruparea serviciilor publice electronice sub forma conceptului de evenimente de viaţă, conform obiectivelor stabilite în Agenda Digitală pentru România, precum şi asigurarea cadrului legislativ, instituţional, procedural şi operaţional pentru utilizarea instrumentelor de e-guvernare.

Valoarea proiectului este de 17,520 milioane de lei cu TVA, din care 14,714 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) "Competenţa face diferenţa!" şi cofinanţare proprie de la bugetul de stat, în valoare de 2,806 milioane de lei, cu TVA.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.