Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Analiză │ România este condusă de ardeleni: Președintele, serviciul secret, Justiția, Academia, partidele politice sau ministerele

România este condusă, că le place unora sau nu, de ardeleni. Politica „mare” se face, fie că vorbim de instituții de forță, de partide sau de instituții culturale, de oameni crescuți și educați în Transilvania.  ȘTIRIPESURSE.RO prezintă o analiză a celor mai importanți oameni de la vârfurl României care au origini în Transilvania.

Dacă în trecut se vorbea de un „grup de la Cluj”, acum nu credem că este greșit să spunem că vorbim de un adevărat „grup din Ardeal”, în adevăratul sens al cuvântului.

Chiar dacă unele personaje de mai jos se află într-o divergență ideologică sau au domenii de activitate total diferite, nu trebuie exclus factorul care îi unește pe toți, un detaliu care poate de multe ori scapă privitorului obișnuit: sunt ardeleni ajunși la București în funcții cheie în statul român.

Valoarea poltică a Ardealului va fi scrisă de istorici, însă nu poate fi trecută cu vederea. Sunt sau nu exemple bune? Ține de ei să dovedească dacă vor schimba ceva în bine. Octavian Goga avea un articol în 23 ianuarie 1923, un articol la care nu e rău să medităm, în care preciza: „Vă aduceți aminte, cum în lunile de miere ale unirii axioma curentă la București era: Să vie ardelenii! Sila de partidele istorice ale României vechi, dorința de mai bine și mai ales necunoașterea completă a împrejurărilor de-aici au dat curs acestui miraj strălucitor. Prestigiul Ardealului în politica românească era covârșitor atunci și-o aureolă încununa pleiada conducătorilor de la Sibiu. A venit guvernul d-lui Alexandru Vaida și în patru luni s-a produs o prăbușire teribilă. Au fost de ajuns câteva acte de guvernământ dictate de-un cras diletantism, câteva pășiri nechibzuite la Cameră, ca lumea pripită să-și schimbe radical părerea.”[1]

LISTA

Klaus Iohannis − Președintele României. Se naște în 13 iunie 1959 la Sibiu, având origini germane. A studiat fizica și în 1983 a absolvit cursurile Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A fost apoi profesor de fizică la Agnita și la unele școli din Sibiu. Din 1989 devine profesor la Colegiu Național „Samuel von Brukenthal”. Se implică mai mult în învățământ și ajunge chiar inspector școlar general în anul 2000, când devine Primar al Sibiului. În 2002 devine președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, formațiune din partea căreia a și candidat la alegeri. În 2013 a intrat în PNL și în 2014 devine președintele partidului. Tot în 2014 devine președintele României, obținând și al doilea mandat în 2019.

Ioan-Aurel Pop − Președintele Academiei Române. Se naște la 1 ianuarie 1955 în Sântioana, Țaga, din județul Cluj. Ajunge istoric, profesor universitar (din 1996) și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (perioada 2012-2020), membru titular (din 2010) și președinte (din 2018) al Academiei Române.

Eduard Hellvig − Directorul Serviciului Român de Informații (SRI). Eduard Raul Hellvig (se naște în 27 octombrie 1974, la Zalău) ajunge la Cluj și finalizează studiile Facultății de Științe Politice și Administrație Publică (FSPAC) de la Universității Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1997. A fost coleg la facultate de an cu Rareș Bogdan (actualul europarlamentar PNL). Îndeplinește din martie 2015 funcția de director al Serviciului Român de Informații.

Rareș Bogdan – europarlamentar și prim-vicepreședinte al PNL. Rareș Bogdan (se naște în 17 septembrie 1974, la Ocna Mureș) ajunge student la Cluj, coleg cu Hellvig, la FSPAC. După facultate se stabilește la Cluj-Napoca, unde deschide un ziar. Ulterior va realiza emisiunea care i-a adus notorietatea, Jocuri de putere, la Realitatea TV. Este un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Este o voce tot mai prezentă în spațiul public, numele său fiind vehiculat la formarea Guvernului Florin Cîțu pentru funcția de ministru de Interne.

Ludovic Orban – președintele PNL și președinte al Camerei Deputaților. Ludovic Orban (născut în 25 mai 1963, în Brașov) a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității din Brașov, devine inginer și practică meseria până la Revoluția din 1989 și imediat puțin după. Cochetează cu gazetăria (la cotidianul Viitorul românesc), iar mai apoi intră în politică în PNL.

Dan Barna – viceprim-ministru în Guvern și președinte al Uniunii Salvați România, a treia forță politică din România. Dan Barna (se naște în 10 iulie la Sibiu) este licențiat în drept la Universitatea din București. Intră în politică după protestele din stradă începute în perioada 2012-2016.

Dacian Cioloș[2] – liderul partidului PLUS și fost premier al României. Dacian Cioloș (se naște în 27 iulie 1969, la Zalău) studiează la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și devine inginer horticulor. A lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, devenind în timp comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Kelemen Hunor – viceprim-ministru în Guvern și președintele UDMR. Kelemen Hunor (se naște în 18 octombrie 1967, la Cârța în Harghita) a absolvit două facultăți: în 1993 a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară, iar în 1998 Facultatea de Filosofie. În paralel a cochetat cu gazetăria. A fost timp de patru ani, 1993-1997, redactor la reputata revistă Korunk, iar în paralel, 1990-1997, redactor la Radio Cluj. A ocupat funcții înalte în statul român, printre care amintim cea de ministru al Culturii sau chiar vicepremier.

Vasile Dîncu – în prezent președintele Consiliului Național al PSD, principalul partid de opoziție, fiind și parlamentar ales pe listele din Cluj. Vasile Dîncu (se naște în 25 noiembrie 1961, la Năsăud) ajunge student la Cluj și finalizează studiile, în 1989, la Facultatea de Istorie și Filosofie, la Universitatea Babeș-Bolyai, fiind la bază sociolog. Se implică în învățământul universitar, devenind profesor universitar. În paralel cu activitatea didactică se implică și în politică, în PSD. În cariera sa a ocupat și funcții precum viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sau ministru al Informațiilor Publice.

Laura Codruța Kovesi – în momentul de față procuror șef european, fostă șefă a DNA. Laura Codruța (născută în 15 mai 1973, la Sfântu Gheorghe) a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj), iar din 1995 până în 1999 a fost Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. A urcat în ierarhie și ajunge în timp procuror general al României (2006-2012), Înalt Reprezentant al Ministerului Justiție pentru relația cu Comisia Europeană (2012-2013),  șefă la DNA (2013-2018), procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalt Curtea de Casație și Justiție (2018-2019).

Sorin Grindeanu – este în prezent prim-vicepreşedinte PSD, fost premier al României. Sorin Grindeanu (născut la 5 decembrie 1973, la Caransebeș) este de profesie informatician. A absolvit cursurile Facultății de Matematică de la Universitatea de Vest Timișoara. A intrat în politică în 1996, în PDSR, iar ulterior ajunge parlamentar, președintele Consiliului Județean Timiș, ministru al Comunicațiilor și societății Informaționale sau chiar premier (perioada 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017). Grindeanu a fost și director la ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), în perioada noiembrie 2017 – octombrie 2020, funcție la care a renunțat pentru a se implica mai mult în PSD.

Crin-Nicu Bologa – actualmente procuror-şef al DNA de la începutul anului 2020. Crin Bologa (se naște în 1973 și este din Sălaj) a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și din 1999 până în 2005 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, apoi şef al DNA Cluj până în decembrie 2007. Din 2008 a revenit în calitate de procuror la Sălaj, iar între 2013 și 2016 a fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj până în ianuarie 2019. A plecat din funcția de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și purtător de cuvânt al instituției și a ajuns șef al DNA.

Gabriela Scutea – procurorul general al României din 20 februarie 2020 și fostă adjunctă a Laurei Codruța Koveși. Gabriela Scutea (născută în 31 iulie 1973) este jurist. Și-a legat definitiv numele de Brașov și Sibiu. În Brașov a activat ca procuror în perioada 1995-2006, iar la Sibiu a absolit în 1995 Facultatea de Ştiinţe Juridice la Universitatea „Lucian Blaga” (de asemenea, are un master în „Criminalitate, devianță, prevenire și intervenție socială”, obținut la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București). Din 2006 până în 2013 a fost adjunct al Procurorului General (PÎCCJ), fiind responsabilă cu activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare. A fost din 2013 până în 2016 Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Din 2016 a fost numită secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, în plin scandal al OUG 13.

Lucian Bode – actualul ministru de Interne, fost ministru al Transporturilor. Lucian Bode (născut în 27 octombrie 1973, la Valcău de Jos, Sălaj) a absolvit în 1998 Facultatea de Electrotehnică şi Informatică, specializarea inginer electromecanic, la Universitatea din Oradea (și-a mai trecut în 2009 în CV un program de perfecţionare în domeniul relaţiilor internaţionale la Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe). Nu a ratat, ca mulți alți politicieni, cursurile Colegiului Național de Apărare la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, absolvind, în 2011, un curs de nivel înalt. Se implică în politică începând cu anul 2000, în PD, iar în 2008 ajunge deputat. A fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în Guvernul Ungureanu (doar trei luni în 2012). Din 4 noiembrie 2019, a fost ministru al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, ulterior, devenind în 2020, ministru de Interne.

Adrian Oros – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Sociale. Adrian Oros (născut în 9 iulie 1965 la Gherla, județul Cluj) a absolvit în 1989 Facultatea de Medicină Veterinară de la Cluj, iar doctoratul în 2003, fiind doctor în științele medicale. A fost chiar și prorector al USAMV Cluj. Își începe cariera în PNȚCD, dar ajunge în PNL. A fost și deputat în Parlamentul României. Ocupă funcția de ministru al Agriculturii atât în guvernul condus de Ludovic Orban, cât și de Florin Cîțu.

Barna Tánczos – actual ministrul al Mediului, Apelor și Pădurilor. Barna Tánczos (se naște în 25 mai 1976 la Miercurea Ciuc) și are studii economice la Universitatea din București. Ajunge parlamentar din partea UDMR în 2012, 2016 și 2020.

Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Cseke Attila (se naște în 9 iunie 1973, la Marghita) a fost și senator de Bihor din partea UDMR și fost ministru al Sănătății în Guvernul intitulat Boc II. În anul 2000 finalizează studiile la Facultatea de Științe Juridice și Administrative, specializarea Drept, la Universitatea din Oradea.

Eduard Novák – ministrul Tineretului și Sportului. Eduard Novák (se naște în 28 iulie 1976 la Miercurea Ciuc) este un ciclist paralimpic rutier. Cu toate că are origini maghiare, a câștigat prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice și prima medalie de aur în 2012 la Londra. În urma unui accident el și-a pierdut piciorul drept. În privința studiilor la bază Novák este jurist, cu studii în drept. A fost în perioada 2013-2016 președinte al Federației Române de Ciclism

AUTOR: Mihai CISTELICAN


[1] Octavian Goga, Reabilitarea Ardealului, în revista Țara noastră, IV (1923), nr. 3, 21 ian. 1923, p. 81-85. Reluat în volumul Octavian Goga, Pagini publicistice, Ediție îngrijită, prefață și note de Silvia Urdea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 189.

[2] Dan Barna și Dacian Cioloș, chiar dacă ei coordonează partide diferite, fac parte din alianța USR-PLUS.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.