Premium
Preşedintele columbian Ivan Duque a cerut vineri înlăturarea blocajelor rutiere care s-au înmulţit în timpul protestelor din ultimele zece zile împotriva politicii sale, reprimate violent în mai multe oraşe ale ţării.
Ivan Duque a menţionat 733 de baraje care au fost ridicate de la începutul mişcării, pe 28 aprilie, şi a cerut încetarea acestui tip de acţiune ce afectează aprovizionarea mai multor oraşe, în special cu carburanţi, medicamente şi alimente.
"Respingerea acestor expresii violente trebuie să fie categorică", a adăugat preşedintele conservator, citat de Agerpres.
El a formulat această solicitare în ajunul primei sale întâlniri cu tinerii, categoria cea mai activă în mobilizarea socială care cere o schimbare de direcţie din partea guvernului.
Aflat sub presiune, pe măsură ce pandemia de COVID-19 a înrăutăţit criza economică, guvernul a lansat o serie de întâlniri cu diferite organizaţii, începând cu partidele politice, magistraţii şi mass-media.
Vineri, executivul columbian a reafirmat că este pregătit să se întâlnească şi cu Comitetul naţional de grevă, care a iniţiat mişcarea de protest şi care reuneşte mai multe sectoare.
"Suntem gata să ne aşezăm la discuţii cu comitetul de grevă (...) pentru a-i asculta (...) pe cei care protestează, pe cei care nu protestează şi pentru a rezolva această situaţie", a spus Duque.
Potrivit bilanţului comunicat cu această ocazie de către guvern, violenţele au provocat 26 de morţi, dintre care opt nu au legătură cu manifestaţiile, precum şi 1.506 de răniţi, dintre care 680 de civili şi 826 de agenţi ai forţelor de ordine, în timp ce 90 de persoane au fost date dispărute.
Preşedintele Ivan Duque şi-a exprimat "durerea" faţă de victime şi a apărat "dreptul legitim" la proteste paşnice, promiţând "toleranţă zero" faţă de abuzurile comise de forţele de ordine.
Reprimarea manifestărilor a atras critici dure din partea comunităţii internaţionale, dar ministerul de externe a respins vineri aceste "luări de poziţie externe lipsite de obiectivitate şi care urmăresc să agraveze polarizarea", potrivit unui comunicat.
La rândul său, guvernul de la Bogota a denunţat infiltrarea mişcării de către grupuri armate, precum rebeli ai Armatei de Eliberare Naţională (ELN) şi disidenţi ai fostei gherile FARC, care au respins acordul de pace din 2016.
