Premium
Marian Enache, primul Ambasador al României la Chișinău, actualul președinte al Curții Constituționale a României, a oferit un interviu în exclusivitate pentru site-ul www.tvrmoldova.md, pe care îl redăm mai jos.
TVR MOLDOVA: Domnule președinte Marian ENACHE, este prima dvs. vizită oficială în Republica Moldova în calitate de președinte al Curții Constituționale a României.
E.S. Marian Enache: La invitația președintelui și a judecătorilor Curții Constituționale din Republica Moldova, am venit de la București, împreună cu doamnele judecătoare Mihaela Ciochină și Laura-Iuliana Scântei, precum și cu domnii judecători Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, pentru a participa la marcarea împlinirii celor 29 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. Le mulțumim domnului președinte Nicolae Roșca și colegilor noștri judecători ai Curții Constituționale din Chișinău pentru această onorantă invitație, precum și pentru temele de discuții propuse, care se circumscriu unui schimb de idei și experiențe profesionale atât cu privire la jurisprudența relevantă a instanțelor noastre constituționale, cât și cu privire la raporturile dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene.
Totodată, ținând seama că ziua de 29 iulie are o semnificație specială în viața constituțională a Republicii Moldova, fiind Ziua Constituției, doresc să adresez, în nume personal și al delegației Curții Constituționale a României, sincere felicitări pentru aniversarea Legii fundamentale, care asigură viabilitatea, legitimitatea și stabilitatea autorităților statale și garantează drepturile și libertățile cetățenilor.Este axiomatic faptul că întregul proces al activității statale se desfășoară în coordonatele exigențelordemocrației constituționale, condiție imanentă a statului de drept.
TVR MOLDOVA: Domnule președinte, cum se prezintă relațiile dintre cele două curți constituționale?
E.S. Marian Enache: Trebuie să afirm că, indiferent de componențele celor două curți constituționale existente de-a lungul timpului, relațiile dintre acestea au continuat. Dezvoltarea unei relații speciale și privilegiate constituie o prioritate a mandatului meu de președinte al Curții Constituționale a României.
A existat și există un permanent dialog între cele două curți constituționale, sens în care au fost efectuate vizite bilaterale de către reprezentanți ai acestora atât la București, cât și la Chișinău. Aceste vizite au avut ca scop cunoașterea și aprofundarea jurisprudenței curților noastre, care sunt garanții supremației Constituției și depozitări unui patrimoniu istoric constituțional comun.
În mandatul meu de judecător constituțional au fost aniversate trei evenimente istorice cu o semnificație constituțională deosebită, și anume: 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 (la Palatul Patriarhiei Române, în 2016), 100 de ani de la Marea Unire (la Academia Română, în 2018) și 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 (la Palatul Parlamentului, în 2023), evenimente organizate la București, la care a participat întregul plen al Curții Constituționale a Republicii Moldova. În cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea Constituției din 1923, organizate de Curtea Constituțională a României, între cele două curți a fost agreat un acord de cooperare, prin care ne propunem – în mod programatic și pragmatic – intensificarea schimburilor de bune practici în domeniul justiției constituționale în contextul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. Ca atare, această vizită se înscrie în obiectivele stabilite prin acest acord.
O altă direcție în care curțile noastre conlucrează este cea editorială. Astfel, cele două curți constituționale au publicat împreună două volume omagiale dedicate aniversării a 100 de ani de la Marea Unire (2018), respectiv a 30 de ani de la aprobarea Constituției României și de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova, act cu valoare constituțională (2022), ambele lucrări cuprinzând materiale de o deosebită ținută științifică.
Totodată, trebuie să subliniez excelenta relație de colaborare dintre magistrații-asistenți ai Curții Constituționale din România și asistenții judiciari ai Curții Constituționale din Republica Moldova. În decursul unui interval de 5 ani, am reușit să organizăm două întâlniri de lucru ale acestora la București (în 2018 și 2022), iar în contextul pandemiei au avut loc seminare online pe teme specifice justiției constituționale, și anume excepția de neconstituționalitate, efectele deciziilor instanțelor constituționale sau interpretarea Constituției. Mai precizez că, în cursul lunii octombrie 2023, colegii noștri vor efectua împreună cu cei de la Chișinău o vizită de studiu la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la Luxemburg.
Colaborarea dintre cele două curți se manifestă și în plan internațional, în acest sens menționez doar prezența reprezentanților Curții Constituționale de la Chișinău la București în anul 2011, atunci când am organizat cel de-al XV-lea Congres al Conferinței Curților Constituționale Europene, iar în anul 2024 cel de-al XIX-lea Congres al acestei asociații a curților constituționale se va organiza la Chișinău.
TVR MOLDOVA: Ce ne puteți spune despre experiența Curții Constituționale a României în relația cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene?
E.S. Marian Enache: Relația curților constituționale cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene este una complexă, în care diplomația judiciară joacă un rol deosebit. Aceasta implică un dialog permanent și un set de proceduri judiciare corespunzătoare, care contribuie la menținerea stabilității juridice a întregii construcții unionale. În acest sens, dreptul trebuie valorizat nu numai ca un fundament cultural al Europei, ci și ca un ansamblu de mijloace instrumentale și instituționale, ca o metodă de modelare și consolidare a evoluțiilor Uniunii Europene și a valorilor pe care se întemeiază aceasta, statul de drept și democrația.
Curțile constituționale reprezintă structuri fundamentale de natură juridico-politică alestatelor membre ale Uniunii Europene, al căror rol este acela de a controla constituționalitatea normelor juridice, de a aplica principiile, valorile și categoriile juridice generale pentru modelarea și orientarea proceselor fundamentale din cadrul societății și al instituțiilor, precum și a relațiilor dintre acestea și cetățeni, în raport cu exigențele democrației constituționale.
Curtea Constituțională a României, încă înainte de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, a utilizat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în motivarea deciziilor sale; avem în vedere considerentele care au stat la baza Hotărârii Mangoldreferitoare la nediscriminarea pe criterii de vârstă (Decizia Curții Constituționale nr.513 din 20 iunie 2006).
De asemenea, în anul 2016, Curtea Constituțională a României a formulat, pentru prima oară, o cerere de hotărâre preliminară, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, într-o cauză ce viza principiul libertății de ședere prevăzut la art.21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Curteade Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2018, că acest text din tratat se opune faptului ca autorităţilecompetente ale statului membru a cărui cetăţenie o deţine cetăţeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de şedere pe teritoriul acestui stat resortisantului unui stat terţ, de acelaşi sex, pentru motivul că dreptul statului membru menţionat nu prevede căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar soluția pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost urmată și de Curtea Constituțională a României, care a statuat că dispozițiile naționale relevante sunt constituţionale în măsura în care permit acordarea dreptului de şedere pe teritoriul statului român, în condiţiile stipulate de dreptul european, soţilor – cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau cetăţeni ai statelor terţe – din căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene (Decizia Curții Constituționale nr.534 din 18 iulie 2018).
În perioada 2021-2023 a avut loc un dialog consistentîntre cele două instanțe constituționale, pentru că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o astfel de instanță, în care principala problemă dezbătută este aceea a modului în care interacționează cele două ordini juridice la cel mai înalt nivel. Dacă Armin von Bogdandy face diferența dintre modelul german și cel italian de dialog cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene, observăm că în cazul României dialogul a fost purtat fără mijlocirea întrebărilor preliminare, ceea ce a apropiat-o de modelul german.
TVR MOLDOVA: Vă pun o întrebare mai personală. Ați deținut calitatea de vicepreședinte al Comitetului Adunării Constituante și ați făcut parte dinComisia de redactare a Constituției din 1991, ați și publicat cărți și studii despre această activitate, iar acum sunteți președintele Curții Constituționale a României. Cum relaționează aceste calități, care vizează, pe de o parte, redactarea Constituției și, pe de altă parte, interpretarea și aplicarea jurisdicțională a acesteia?
E.S. Marian Enache: Este o continuitate fericită să participi atât la redactarea Constituției, cât și, ca judecător constituțional, la interpretarea și aplicarea acesteia. O asemenea experiență anterioară permite o înțelegere mai adecvată a spiritului și rațiunii prevederilor Constituției, astfel că abordarea problemelor de constituționalitate ridicate se realizează și prin prisma unei inevitabile interpretări originaliste. Dezbaterile din Adunarea Constituantă contribuie la înțelegerea principiilor, a conceptelor și a valorilor cu care operează Constituția, dincolo de textul normativ al acesteia, iar rolul unei curți constituționale este acela de a explica cetățenilor atât textul, cât și subtextul Constituției.
Vă mărturisesc că am fost unul dintre susținătorii introducerii în sistemul nostru constituțional a instituției Curții Constituționale. Dezbaterile în Constituantă au fost tumultuoase, pentru că această autoritate de jurisdicție constituțională părea „exotică” atât în gândirea și practica sistemului nostru politic și juridic, cât și în cultura noastră democratică tradiţională. O parte semnificativă dintre membrii Constituantei s-au opus creării unei curți constituționale, considerând că exercitarea controlului constituționalității legilor afectează funcția de legiferare a Parlamentului. După explicațiile oferite de liderii politici și experții internaționali, Adunarea Constituantă a aprobat, cu majoritate de voturi, reglementarea acestei cu totul noi instituții, expresie a modelului european de control al constituționalității legilor.
Ca atare, interpretarea jurisdicțională a Constituției trebuie întotdeauna să valorizeze și să pună în operă substanța și conținutul axiologic al Legii fundamentale.
TVR MOLDOVA: Domnule președinte, care sunt direcțiile principale de acțiune ale mandatului dvs.?
E.S. Marian Enache: Astfel cum am precizat încă din data alegerii mele ca președinte, aceste direcții de acțiune pun accent pe dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient și consolidarea echidistanței Curții Constituționale.
Nu aș dori să realizez un catalog al măsurilor pe care deja le-am luat; totuși, subliniez faptul că ne confruntăm cu un volum foarte mare de activitate, având înregistrate anual aproximativ 3.000 de dosare, iar ritmul de soluționare este de 1.500 de dosare pe an. De aceea, mi-am propus ca printr-un efort susținut al colegilor mei, corelat cu un management corespunzător de personal, să diminuăm numărul cauzelor restante.
O altă axă pe care am insistat foarte mult este cea a digitalizării activității jurisdicționale a Curții Constituționale. În urma dezvoltării aplicației noastre electronice în cursul anilor 2022-2023, întregul circuit al dosarelor – de la înregistrare la comunicarea deciziei spre publicare – va deveni unul 100% digital.
În fine, mi-am propus să promovăm dialogul instituțional cu instanțele constituționale și europene, sens în care am avut mai multe întrevederi bilaterale cu președinți și membri ai mai multor curți constituționale europene, precum și cu președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, domnul Koen Lenaerts.
TVR MOLDOVA: Ați fost primul ambasador al României acreditat în Republica Moldova după obținerea independenței acesteia. Cum regăsiți Republica Moldova după 30 de ani de la desemnarea dvs. în această calitate?
E.S. Marian Enache: După adoptarea Declarației de Independență, Republica Moldova și-a trasat drept obiectiv construirea statului de drept, bazat pe principii democratice și respectarea drepturilor omului. Un moment important în realizarea acestui deziderat l-au constituit alegerile libere, pluripartitismul, cât și adoptarea unei noi Constituții care a legitimat statalitatea Republicii Moldova. În calitate de primul ambasador al României în Republica Moldova, am contribuit la promovarea relațiilor diplomatice cu România. Amintesc că în perioada mandatului meu de ambasador la Chișinău a funcționat Comitetul Interministerial dintre România și Republica Moldova, cadru instituțional în care au fost promovate numeroase acțiuni de interes comun pentru cele două state, de natură economică și culturală. Totodată, în această perioadă au fost încheiate între țările noastre acorduri care au facilitat primirea elevilor și a studenților din Republica Moldova în sistemul preuniversitar și universitar din România. Au existat și alte multiple activități necesare și benefice, precum crearea cadrului legislativ și organizațional pentru redobândirea cetățeniei române de către resortisanții Republicii Moldova. În prezent, multe dintre acțiunile inițiate în acea perioadă sunt obiective împlinite, înregistrându-se și o evoluție bună – pe care o remarcăm astăzi – în cadrul relației bilaterale speciale dintre statele noastre. În timpul mandatului meu de ambasador, din perioada 1992-1996, am colaborat excelent cu autoritățile oficiale din Republica Moldova, cu instituțiile culturale și am dobândit mulți prieteni, între care regretații Alexandru Moșanu, președintele Parlamentului Independenței, Nicolae Costin, primul primar al Chișinăului, Ion Ungureanu, Ministru Culturii și Cultelor, poetul Grigore Vieru, luminoasă fie-le amintirea. Personal, am apreciat și apreciez foarte mult ospitalitatea și hărnicia oamenilor, sensibilitatea și preocupările lor artistice, culturale, păstrarea și respectul pentru tradițiile naționale în cadrul unei societăți multietnice și multiculturale.
TVR MOLDOVA:Apropo de faptul că orice Constituție și instituțiile statale funcționează în cadrul unei societăți determinate. Ce tip de societate, în opinia dvs., se poate contura astăzi în lume, având în vedere tendințele actuale ale dezvoltării societății, precum și ale raporturilor interne și internaționale dintre țări?
E.S. Marian Enache: Întrebarea este utilă și complexă. Opinia mea va fi parțială și incompletă pentru spațiul restrâns al unui interviu, în condițiile în care vrem să ne referim la însuși modul de funcționare a legilor și a instituțiilor în societățile noastre democratice. În aprecierea mea, strict personală, funcționarea sistemului de drept și a instituțiilor corespunzătoare acestuia depind de tipul de societate democratică. Tipologia societăților este în mod obiectiv determinată de cauze istorice și culturale, de experiențele politice și de fondul de instruire și educație generală ale unui popor, care formează felul de a fi, identitatea unei comunități umane.
Astfel, în societățile în care cooperarea dintre componentele acestora este raționalizată prin educație și legislație, instituțiile funcționează mai eficient, îndeplinindu-și în mai mare măsură scopul pentru care au fost create. Acestea sunt societățile mai armonice, mai echilibrate și deschise, în care structurile de putere și sociale au ajuns la faza cristalizării și a unei mai mari eficacități. În antiteză cu acestea, societățile excesiv de competiționale, ale căror componente se afirmă printr-un individualism și interese egoiste de grup, se prezintă puțin flexibile și dezvoltă fenomene secundare sau adverse de blocaj, deficit de colaborare loială și mișcări de ciocnire între aceste interese închistate.
Dacă în prima variantă este vorba despre o societate cu vederi liberale, fără a amesteca aici ideologia liberală de tip partidist, ci doar starea mentalitară și nivelul cultural al societății, în cea de-a doua variantă este vorba despre o societate conservatoare în care există un deficit de viziune și multă risipă de energie individuală și socială în surmontarea unor reflexe și clișee caracteristice unei societăți rigide.
Desigur că în raport cu diferitele tipuri de societate, care coexistă, prin particularismul lor, în cadrul aceluiași model de civilizație a democrației de tip occidental, instituțiile și sistemul juridic, concrescute din diverse medii istorice și sociale, au randamente și efecte specifice diferite.
TVR MOLDOVA: Dar cum vedeți prefigurarea societății umane în viitor?
E.S. Marian Enache: Dacă ar fi să mă refer la o proiecție, evident subiectivă, despre tipul viitor de societate, aceasta cu siguranță va fi o societate cu totul nouă, diferită structural și organizațional la nivel global, sub toate aspectele. Cred că va fi un salt uriaș între tipul actual al conceperii și înțelegerii societății noastre, realizat sub impactul revoluției științifice și al tehnologiilor de vârf. În prezent, omenirea este înscrisă în mod inexorabil pe un drum al marilor schimbări dramatice, dar cu un viitor mai bun pentru omenire și pentru ideea de om, care, deopotrivă, vor fi îmbunătățite considerabil atât în componenta calității vieții, cât și în fascinanta aventură a cunoașterii, o trăsătură specifică omului în istorie. Multiplele procese care se petrec acum în lume sunt mari provocări ale marilor schimbări destinale ale omenirii. În ceea ce mă privește, aș fi dorit să trăiesc în acele vremuri, dar timpul nu are răbdare cu noi, tocmai pentru că nu ne-am grăbit în istoria progresului pentru a ajunge mai departe mai repede.
TVR MOLDOVA: Aveți un crez personal în îndeplinirea unor activități de importanță publică în cadrul societății democratice?
E.S. Marian Enache: Cred că trebuie să întâmpinăm încredințarea și exercitarea unor funcții și roluri publice cu toată smerenia, pentru că omul, în toate întreprinderile sale, este întotdeauna împodobit de modestie, și nu de amăgitoarea trufie a „măreției și rolului său excepționalîn istorie”, dacă îmi îngăduiți această remarcă ușor ironică.
Din experiența de viață, știm cu toții că lucrurile bune se realizează cu credință și împreună cu ceilalți. Atunci când gradul de cooperare cu ceilalți este ridicat, toate rezultatele activității rolului tău se datorează lucrului în comuniunea dintre colegi, colaboratori și cei care cu bună-credință converg inițiativelor și acțiunilor tale. Instituțiile și funcțiile publice sunt mari, foarte mari, ca forme abstracte, organizaționale și summum de competențe și mijloace care le conferă importanța lor distinctă în arhitectura statală și societală. În contrast cu măreția instituțiilor și a funcțiilor în forma lor simbolică, noi, oamenii concreți, suntem insignifianți și trecători prin ele. Totuși, atât timp cât facem parte temporar din aceste forme de organizare publică, avem îndatorirea să le slujim cu dăruire și devotament. Și chiar dacă prezența noastră în aceste instituții este trecătoare, ca de altfel și viețile noastre, este înțelept ca, plecând de la responsabilitățile încredințate, să lăsăm oamenii și lucrurile într-o stare mai bună decât le-am găsit, și aceasta după fireasca bună-cuviință.Pentru a fi mai concis, în exercitarea răspunderilor publice este nevoie de echilibru, dar și de înțelegerea fenomenelor, a structurilor și a proceselor sociale, precum și a necesității adoptării unor decizii adecvate pentru modelarea și dezvoltarea acestora în folosul oamenilor, al drepturilor, al libertăților și al intereselor lor legitime.
TVR MOLDOVA: Competențele legale vă acordă o anumită putere pentru luarea deciziilor. Care ar fi relația dintre această putere și deciziile adoptate în exercitarea acesteia?
E.S. Marian Enache: Știți, se spune că poți, la un moment dat, să ai puterea unui „elefant”, dar niciodată să nu o utilizezi ca un „elefant”. Permanent să te înfrânezi, să ai simțul proporțiilor, pentru a evita excesele și abuzurile, subiectivismul, arbitrarul, voluntarismul, ispita mesianismului, care sunt veritabile maladii ale oricărei puteri.
Limitele exercitării oricărei forme de putere în viața publică sunt necesare pentru evitarea riscului de a transforma puterea în forță - derapaj ce denaturează și degradează exercițiul puterii, incompatibil cu regulile și conștiința unei democrații autentice.
