Premium
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a avertizat apăsat împotriva tentativelor extremei drepte de a instrumentaliza bombardarea oraşului Dresda, de la care Germania a comemorat joi 75 de ani, denunţându-i pe cei care ”manipulează istoria şi vor să abuzeze de ea ca de o armă”, relatează AFP potrivit news.ro.
Într-o atmosferă politică tensionată, marcată de încercări ale Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) de a revizui în creştere a numărului victimelor, şeful statului i-a îndemnat pe germani ”ca şi democraţi să-l conteste cu voce tare şi în mod decisiv pe cel care compară azi morţii de la Dresda cu morţii de la Auschwitz (...), pe cel care falsifică în mod deliberat faptele istorice”.
n urma acestui discurs, Frank-Walter Steinmeier a participat la un lanţ uman în memoria celor 25.000 de victime, majoritatea ale aviaţiei britanice, în aceste bombardaente care au distrus o mare parte a acestui oraş din estul Germaniei în perioada 13-15 februarie 1945.
Însă această comemorare constituie anual o ocazie ca neonaziştii să defileze la un ”marş funebru”, cultivând astfel mitul unui ”oraş martir”, sacrificat în mod nedrept de către aliaţi - uitând că Germania este cea care a făcut o parte a Europei cenuşă.
”Germanii au declanşat acest război teribil”, iar naziştii ”au pus în aplicare asasinarea în masă a evreilor din Europa”, a amintit preşedintele german.
Defilarea şi contramanifestaţiile organizate cu această ocazie au loc sâmbătă, încadrate de o importantă desfăşurare a poliţiei.
”NEÎNREGISTRATE”
AfD - aflată în plină ascensiune în regiunile din estul ţării şi care înregistrează cele mai bune scoruri în landul Saxonia, a cărei capitală este Dresda - a deschis un stand de informaţii în piaţa centrală.
Obiectivul este să reclame un omagiu ”demn al victimelor înregistrate şi neînregistrate” ale acestor bombardamente.
La Dresda, AfD dă asigurări că numărul de 25.000 de victime ale bombardamentelor stabilit de istorici de renume este cu mult subestimat.
În opinia preşedintelui AfD Tino Chrupalla, acest bilanţ este de ”aproximativ 100.000 de victime”.
El declară, în săptămânalul Der Spiegel, că se sprijină pe relatări ale bunicii sale, ale tatălui său ”şi altor martori” care i-au povestit despre ”munţii de cadavre” care împânzeau străzile acestui oraş baroc în 1945.
Timp de decenii, numărul victimelor acestor bombardamente a făcut obiectul unor polemici.
Însă o comisie de istorici a conchis în 2010, după şase ani de cerecetări, că 25.000 de persoane au pierit sub cele 650.000 de bombe incendiare lansate de americani şi britanici, mai puţine decât, de exemplu, la Hamburg sau Koln, alte oraşe germane aproape aneantizate.
MIT
”Mitul «cetăţii nevinovate» se perpetuează”, scrie cotidianul local Sächsische Zeitung, care acuză extrema dreaptă de instrumentalizarea acestei comemorări ”cu scopul de a minimaliza crimele de război germane”.
AfD vrea ”să surfeze” pe recenta sa ”lovitură politică” în micul land vecin Turingia, care a a doborât-o prin ricoşeu pe Annegret Kramp-Karrenbauer, protejata Angelei Merkel în CDU.
Candidatul micului Partid Liberal (FDP) Thomas Kemmerich a fost ales în urmă cu o săptămână preşedinte-ministru al Turingiei cu susţinerea CDU a lui Merkel şi a AfD.
Este vorba despre o premieră în Germania postbelică, în contextul în care partidele politice de stânga şi de dreapta au izolat până acum printr-un adevărat ”cordon sanitar” extrema dreaptă.
Fără să-i desemneze în mod direct, Steinmeier i-a denunţat pe cei care încearcă ”să distrugă democraţia din interior”.
Thomas Kemmerich, cel care a încălcat acest tabu, a demisionat, însă consecinţele acestui ”trăsnet” se vor face mult timp simţite, cu atât mai mult cu cât el a fost provocat de aripa cea mai radicală a AfD, care pune în discuţie cultura spăşirii germane faţă de crimele naziste.
Liderul AfD, controversatul Björn Höcke, a catalogat Memorialul Evreilor din Europa de la Berlin, asasinaţi de nazişti, drept un monument al ”ruşinii”. Iar Alexander Gauland, o fugură de prim-plan a AfD, a apreciat că al Treilea Reich a fost doar un ”găinaţ de pasăre” într-o istorie germanică milenară.
