Preşedintele Indoneziei își exprimă 'regretele' pentru gravele încălcări ale drepturilor omului începând din anii 1960

Preşedintele indonezian Joko Widodo şi-a exprimat miercuri regretele pentru gravele încălcări ale drepturilor omului comise în ţara sa, în special pentru masacrele împotriva militanţilor comunişti în anii 1960 şi răpirile de studenţi la sfârşitul anilor 1990, transmit AFP şi Reuters.

O jumătate de milion de comunişti şi simpatizanţi au fost ucişi în 1965 şi 1966 în masacre orchestrate odată cu venirea la putere a dictatorului Suharto, un opozant hotărât al comunismului, potrivit Agerpres.

Masacrele au dus la dispariţia partidului comunist indonezian, astăzi interzis, dar care era atunci unul din cele mai importante din lume, după cele din China şi Uniunea Sovietică.

'Cu spiritul clar şi inima sinceră, în calitate de conducător al acestei ţări, recunosc că au fost comise grave încălcări ale drepturilor omului în mai multe rânduri şi o regret mult', a declarat Widodo într-un discurs de la palatul prezidenţial din Jakarta.

El şi-a exprimat 'compasiunea' şi 'empatia faţă de victime şi familiile lor' şi a afirmat că guvernul se străduieşte să 'ofere reparaţii' victimelor 'în mod just şi echitabil', 'fără a precupeţi eforturile în vederea unei rezolvări judiciare'.

Preşedintele a amintit de asemenea asasinarea şi răpirea a zeci de studenţi şi activişti în 1997-1998 până la manifestaţiile de masă în urma cărora Suharto a plecat de la putere după trei decenii.

Joko Widodo a detaliat o listă de alte zece episoade de încălcări flagrante ale drepturilor omului între anii 1960 şi 2000, înainte de mandatul său, identificate de o comisie de anchetă creată de el anul trecut.

Preşedintele a recunoscut şi încălcări ale drepturilor omului în Papua, provincie indoneziană unde este activă o rebeliune de independenţă. El a citat în special o operaţiune din 2003 a poliţiei şi armatei la Wamena, soldată cu zeci de morţi printre civili şi în care membrii forţelor de securitate au fost acuzaţi de omoruri, torturi şi răpiri.

Organizaţii de apărare a drepturilor omului au apreciat însă că regretele exprimate de preşedinte, ca şi de alţi lideri înaintea lui, nu merg suficient de departe.

'Această recunoaştere nu este suficientă. Nu ar fi trebuit să fie doar regrete, ci şi scuze', a declarat pentru AFP directorul Amnesty International în Indonezia, Usman Hamid, ce consideră că încălcările drepturile omului ar trebui judecate de tribunale.