Premium
Evenimentul Zilei:
Liderii noului PNL păreau ieri destul de convinși, când au anunțat că pun la cale un plan pentru demiterea Guvernului Ponta și declanșarea alegerilor anticipate. Teoretic, alegerile anticipate reprezintă soluția cea mai corectă pentru public. Practic, Alina Gorghiu și Vasile Blaga nu au nici un interes să preia guvernarea în 2015. Pragmatic, cel mai bine pentru PNL este ca Ponta să meargă mai departe cu PSD, într-o guvernare care îl erodează tot mai mult. Problema este că președintele Klaus Iohannis a fost încărcat de public cu răspunderea îndepărtării lui Ponta de la guvernare și de la controlul majorității parlamentare. Votul puternic anti-PSD din 16 noiembrie 2014 nu îi permite lui Iohannis să amâne foarte mult debarcarea lui Victor Ponta. Fiecare zi de întârziere este o zi în care crește numărul celor care se întreabă tot mai îngrijorați dacă nu cumva au greșit atunci când au crezut că alternativa la Ponta este Iohannis. Așadar, tot teoretic, Iohannis are motive puternice să provoace căderea Guvernului Ponta. Practic e legat la mâini. Asta cel puțin dacă este, așa cum a susținut în campanie, diferit de politicienii pe care publicul i-a sancționat anul trecut. Pur și simplu acum nu se poate construi o majoritate electorală care să-l debarce pe Ponta fără mecanismele din trecut, mecanisme pe care publicul le desconsideră: traseism, voturi cumpărate cu bani sau alte avantaje și partide care schimbă brusc direcția politică. Așadar, dacă acceptă coabitarea cu Ponta, Iohannis dezamăgește electoratul care a exprimat un vot anti-Ponta. Dacă apelează la metodele care pot demola Guvernul Ponta, președintele României îi dezamăgește pe cei pe care i-a convins care cred în „Țara lucrului bine făcut”. Va putea să-i convingă că scopul scuză mijloacele? O întrebare esențială pentru președintele Klaus Iohannis anul acesta. Până când Iohannis găsește răspunsul, este vital ca reprezentanții PNL să producă public cât mai convingător impresia că lucrează din greu la redefinirea majorității parlamentare și impunerea unor schimbări majore în sistemul electoral.
România Liberă:
Guvernul Ponta 4 a fost instalat de Parlament, la finalul lunii decembrie, cu o majoritate largă, 377 de voturi pentru și 134 împotrivă. Liberalii au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură după 1 martie și negocieri cu toate partidele, mai puțin PSD. Pentru demiterea Guvernului ar fi necesare 287 de voturi. Ce șanse sunt ca situația parlamentară să se schimbe în câteva luni de zile? Aparent, premierul are o majoritate solidă, iar pentru PNL nu va simplu să schimbe raportul de forțe. Însă, o serie de semnale din ultima perioadă dovedesc că partide precum PC sau UNPR iau în calcul distanțarea de social-democrați, iar tensiunile din PSD se amplifică... PC are, în prezent, un grup parlamentar împreună cu PLR, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu. Cele două partide au împreună 50 de senatori și deputați – 22 ai PC și 28 ai PLR. În cazul partidului lui Tăriceanu, discuțiile se poartă la nivel individual. Astfel, un grup de opt-zece parlamentari care au plecat din PNL împreună cu Tăriceanu s-ar putea întoarce în partidul din care au făcut parte. Și în UNPR există discuții similare, chiar dacă liderii partidului susțin, oficial, Guvernul Ponta. Astfel, potrivit unor informații neoficiale, în UNPR s-ar fi discutat varianta formării unor grupuri parlamentare separate ca un prim pas pentru distanțarea de PSD. În acest scenariu, UNPR, care are 54 de parlamentari, s-ar putea disocia, treptat de PSD, așteptând negocierile cu liberalii dar și rezultatele congresului PSD pentru o eventuală repoziționare. Deocamdată, poziția liderului UNPR, Gabriel Oprea, este de susținere a lui Victor Ponta, dar nu și a PSD în general. În concluzie, UNPR poate ieși din actuala coaliție în două situații: dacă primește o ofertă tentantă de la PNL sau dacă Ponta pierde șefia PSD.
Digi24:
Căsătoria civilă şi cea religioasă ar putea fi săvârşite în acelaşi timp, la biserică. Parlamentarii au scris un proiect de lege în care dau preoţilor atribuţiile ofiţerilor de stare civilă. Ca să nu mai facă mirii şi invitaţii două drumuri, explică deputaţii. Deputaţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România spun că mirii au dreptul să aleagă dacă vor să oficieze cununia civilă la primărie sau la biserică. În a doua variantă, certificatul de căsătorie va fi semnat de preot. "Economiseşti timp, bani şi pentru cuplu este un moment de solemnitate maximă într-o singură locaţie", a spus Szabo Odon, deputat UDMR, iniţiatorul legii. Mirii tot nu vor scăpa însă de drumuri şi birocraţie. Actele pentru căsătorie trebuie să le depună la primărie şi tot acolo duc şi certificatul de căsătorie, dacă va fi eliberat de preot.
