Premium
Presedintele Italiei, Giorgio Napolitano, care a acceptat cu retinere un al doilea mandat de sef al statului în 2013, în timpul unei crize politice, ar putea demisiona în ianuarie 2015, cu cinci ani înainte de încheierea mandatului sau de sapte ani, potrivit unor comentatori politici, citati de Reuters.
Giorgio Napolitano (89 de ani), fost comunist, ar putea sa-si anunte decizia cu ocazia traditionalului mesaj de sfârsit de an, pe 31 decembrie, si sa paraseasca functia câteva saptamâni mai târziu, relatau duminica mari cotidiane din Peninsula.
Palatul Quirinale a anuntat într-un comunicat ca ''nu va confirma sau infirma'' relatarile din presa, precizând ca presedintele Napolitano îsi va explica decizia atunci când o va lua.
Napolitano, care a spus de la început ca nu-si va duce pâna la capat mandat de sapte ani, le-a marturisit unor prieteni ca sufera de o serie de afectiuni legate vârsta, care fac dificila exercitarea functiei de presedinte, a relatat cotidianul Corriere della Sera.
La rândul sau, cotidianul La Repubblica, citându-l pe Emanuele Macaluso, un fost politician si prieten apropiat al lui Napolitano, scria ca decizia de a demisiona este ''o chestiune închisa'' si ca tara nu mai poate sa-i ceara lui Napolitano ''sa mai faca nici un alt sacrificiu''.
În aprilie 2013, Napolitano a cedat rugamintilor din partea politicienilor aflati în disputa si a acceptat un al doilea - fara precedent - mandat în încercarea de a pune capat unei situatii haotice, de impas, provocata de alegerile din februarie din acelasi an.
Dupa alegerea sa, Napolitano a adus o oarecare stabilitate politica în tara, desemnându-l pe Enrico Letta (Partidul Democrat, de centru-stânga) sa formeze un guvern de larga coalitie. Letta a demisionat în februarie a.c., dupa ce-a pierdut sefia partidului, în favoarea actualului sef de guvern Matteo Renzi.
Presedintele Napolitano declara în acea vreme ca va demisiona când va constata ca tara, cea de-a treia putere economica din cadrul zonei euro, va fi pe calea reformelor institutionale, cum ar fi o noua lege electorala, aflata în prezent în parlament, care sa garanteze o mai mare stabilitate politica.
Seful statului italian, care este ales de catre parlament, are largi puteri politice. El poate sa numeasca seful de guvern, sa dizolve parlamentul si sa convoace alegeri anticipate.
Printre potentialii succesori ai lui Napolitano se numara Romano Prodi, fost prim-ministru si presedinte al Comisiei Europene, precum si fostul premier Giuliano Amato. Amândoi au fost în trecut candidati la presedintia Italiei.
Giorgio Napolitano a fost ales prima data în parlament în 1953 si a fost politician în cea mai mare parte a vietii sale. A fost presedinte al Camerei Deputatilor (camera inferioara a parlamentului), precum si ministru de interne.
