Președintele Klaus Iohannis începe sâmbătă vizita oficială în Chile. Care este agenda discuţiilor oficiale

Aceasta este cea de-a doua ţară pe care o vizitează în turneul început marţi. Klaus Iohannis va fi primit de preşedintele Republicii Chile, Gabriel Boric. La ora 15.30, ora României, va fi primit de către preşedintele Republicii Chile, Gabriel Boric, cu care va avea discuţii tête-à-tête, dar şi convorbiri oficiale, informează news.ro.

Cei doi şefi de stat vor semna un Memorandum privind cooperarea în domeniul situaţiilor de urgenţă, iar apoi vor participa la un dejun oficial.

”Pe agenda discuţiilor oficiale dintre Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Gabriel Boric se vor afla stadiul şi perspectivele intensificării cooperării bilaterale, posibilităţi de stimulare a proiectelor sectoriale, cu accent pe dezvoltarea schimburilor comerciale şi atragerea reciprocă de investiţii, pe sectoarele de IT, energie, mediu şi agricultură. Situaţiile de urgenţă şi reacţia la catastrofele generate de schimbările climatice vor figura, de asemenea, pe agendă, urmând a fi semnat un Memorandum de înţelegere între instituţiile responsabile din cele două ţări”, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, cooperarea în plan multilateral, aspectele legate de climatul de securitate în vecinătatea celor două ţări, consolidarea democraţiei la nivel global, apărarea drepturilor omului şi combaterea schimbărilor climatice, inclusiv educaţia pentru climă, sunt teme care vor fi abordate în cadrul discuţiilor celor doi şefi de stat.

”În plan educaţional, România va deschide în perioada următoare primul lectorat de limba română din America Latină, la Universidad de Chile, cu sprijinul Institutului Limbii Române. Această acţiune creează premisele pentru creşterea contactelor interumane şi a proiectelor culturale comune”, a mai precizat sursa citată.

Potrivit Administraţiai Prezidenţiale, Iohannis va dona Muzeului Memoriei şi al Drepturilor Omului din Santiago de Chile un set de documente diplomatice de arhivă privind salvarea unui număr mare de evrei de către consulul chilian Samuel de Campo, activ la Bucureşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ce donație va face Klaus Iohannis statului chilian

De asemenea, preşedintele va dona copii ale documentelor referitoare la refugiaţii chilieni evacuaţi de autorităţile române şi primiţi în România, după lovitura de stat din 1973, care a fost urmată de o etapă sângeroasă în istoria ţării.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a început, marţi, vizite oficiale în Republica Federativă a Braziliei, în Republica Chile şi în Republica Argentina. Turneul preşedintelui se va încheia în 26 aprilie.

”Aceste vizite urmăresc relansarea dialogului la nivel înalt cu statele Americii Latine şi redinamizarea interacţiunilor bilaterale la nivel politico-diplomatic, respectiv sectorial, fiind menite să deschidă noi oportunităţi de colaborare în domenii de interes crescut, inclusiv cele privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global. America Latină reuneşte state membre sau în proces de aderare la OCDE, cu economii emergente, care contribuie sau pot contribui în mod semnificativ, la nivel global, la securitatea alimentară, la cea energetică sau climatică, la recuperarea economică post-pandemie şi dezvoltarea durabilă”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Anterior, Iohannis a fost în Brazilia, având convorbiri oficiale cun preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva.

Preşedintele Iohannis face vizitele oficiale în America de Sud cu acelaşi avion cu care a fost în Japonia, închiriat de la compania luxemburgheză Global Jet, relatează Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviatic, precizând că decolarea de pe aeroportul "Mihail Kogălniceanu" a avut loc luni, la ora 10:15.

Şeful statului va dona Muzeului Memoriei şi al Drepturilor Omului din Santiago de Chile un set de documente diplomatice de arhivă privind salvarea unui număr mare de evrei de către consulul chilian Samuel de Campo, activ la Bucureşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum ăi copii ale documentelor referitoare la refugiaţii chilieni evacuaţi de autorităţile române şi primiţi în România, după lovitura de stat din 1973, care a fost urmată de o etapă sângeroasă în istoria ţării