Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, două legi adoptate recent.
Prima este Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.
Legea prezintă dispoziţii privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetăţenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetăţenii români.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât şi juridice române, precum şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun şi dacă aceste acte produc efecte juridice în România.
Este prevăzut şi că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcţionarea în bune condiţii a activităţii oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetăţenilor români.
De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.
Şeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui "un regim juridic distinct pentru cetăţenii români şi pentru cetăţenii străini în ceea ce priveşte obligativitatea sau nu a plăţii prealabile a taxelor consulare pentru activităţi notariale", care ar genera "incertitudine şi impredictibilitate".
Această stare de fapt rezultă din absenţa unei clarificări a termenului de "străin", nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetăţenii străini din afara Uniunii Europene sau şi cetăţenii europeni, din Spaţiul Economic European (SEE) şi din Confederaţia Elveţiană, arată el.
"Având în vedere dispoziţiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetăţenie, între cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetăţenilor statelor membre poate constitui o diferenţă de tratament nejustificată", spune Nicuşor Dan.
Deşi legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite şi în afara ţării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferenţă de tratament între cetăţenii români şi cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică şeful statului.
Astfel, cere clarificarea sintagmei de "cetăţeni străini" şi a regimului juridic al taxelor consulare şi notariale, pentru a exista o distincţie între cetăţenii Uniunii Europene, din Spaţiul Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene şi cei din state terţe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicţiei cu normele şi principiile europene.
În ceea ce priveşte folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, preşedintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează acelaşi domeniu material într-un mod suprapus şi contradictoriu.
"La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor şi risc de interpretare divergentă", adaugă el.
Legea privind reîncadrarea juriştilor în funcţia de registrator la Registrul Comerţului - trimisă la reexaminare
Preşedintele a mai trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului, evocând "neclaritatea" soluţiei legislative
Legea transmisă la promulgare aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri care au ca scop asigurarea personalului necesar pentru acoperirea volumului crescut de activitate generat de înlocuirea infrastructurii informatice la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului.
Din analiza comparativă a textelor OUG nr. 109/2024 şi ale legii de aprobare reiese faptul că articolul II al celui din urmă act normativ reprezintă în fapt o reluare în proporţie foarte mare a textului ordonanţei. "Astfel, este neclară intenţia legiuitorului cu privire la soluţia legislativă adoptată prin legea de aprobare a ordonanţei", spune şeful statului.
Potrivit articolului 1 din OUG nr. 109/2024 se instituie o derogare prin care personalul de specialitate juridică - consilieri juridici din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului poate fi reîncadrat, la cerere, în funcţia specifică de registrator de registrul comerţului.
Legea de aprobare, prin articolul aprobă ordonanţa de urgenţă fără modificări, dar, totodată, în mod contradictoriu, prin articolul 2 reia aproape în integralitate şi, mai mult, "chiar intervine asupra aceloraşi texte reglementate de ordonanţă (...) stabilind aplicarea acestora până la data de 1 octombrie 2026", precizează preşedintele.
În concluzie, spune că se impune analizarea celor două reglementări din perspectiva existenţei unui posibil paralelism legislativ, nepermis de lege.
"În măsura în care intenţia Parlamentului a fost aceea de a 'menţine măsurile reglementate de OUG nr. 109/2024 încă un an', aşa cum reiese din motivarea amendamentelor propuse în cadrul Raportului comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din 30 septembrie 2025, adoptate de Camera Deputaţilor, autoritatea legiuitoare, în considerarea rigorii normelor de tehnică legislativă, ar fi trebuit să aprobe OUG nr. 109/2024 cu modificările şi completările care se impun", adaugă şeful statului.
Comentează