Premium
Republica Moldova va deveni țară membră a UE, iar procesul de aderare va fi unul mult mai scurt decât a fost în cazul altor state care sunt acum parte ale Uniunii Europene. De această părere este președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a oferit un interviu pentru Agerpres.
”Eu nu am să vă dau data şi anul. Vreau să vă spun că am aşa o presimţire că va fi mult mai repede decât au parcurs-o alte ţări. Dinamica şi viteza cu care se schimbă lucrurile din această parte a lumii o să fie de aşa natură cum noi nu am mai văzut şi sarcina noastră este să ţinem pasul să ţinem ritmul. Totul depinde şi de vocea celor care au decis, ţările membre, dar în mare parte depinde de noi. Dacă noi o să demonstrăm că suntem pregătiţi nu doar prin vot, ci şi prin comportament, prin viaţa de toate zilele, prin calitatea serviciilor, libertăţile respectate, atunci lucrurile or să se întâmple foarte repede” a declarat Grosu.
El a mai vorbit despre procesul de armonizare a legislației R. Moldova cu cea a UE, menționând că autoritățile de la Chișinău mizează mult în acest sens pe ajutorul României.
”România a parcurs deja această experienţă, plus că a tradus acquis-ul comunitar, nu trebuie să inventăm nimic noi. Trebuie să învăţăm din experienţa românească şi aici avem o deplină, totală deschidere. La nivel de Legislativ şi la nivel de Executiv suntem în contact permanent. Din septembrie anul trecut, avem o dinamică şi la nivel de grupuri parlamentare, şi la nivel de comisii. Nu e săptămână în care să nu am discuţii cu omologii mei. Pregătim a doua şedinţă comună a parlamentelor. Acum suntem la etapa să stabilim perioada şi agenda. Vă amintesc că prima şedinţă a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de ţară candidată, pentru că s-a perpetuat în discuţiile parlamentarilor români cu colegii din ţările Uniunii Europene, la nivel de Executiv cu Comisia Europeană şi aşa mai departe” a declarat Grosu.
Șeful legislativului de la Chișinău a vorbit și despre prioritățile Parlamentului, enumerându-le pe cele mai importante, precum reforma justiției, gestionarea crizei energetice, combaterea dezinformării și propagandei ruse sau domeniul investițiilor.
El a vorbit și despre efortul depus de stat pentru a ajuta cetățenii în perioada rece a anului.
”Noi, anul trecut, am alocat aproape trei miliarde de lei doar pentru a compensa facturile. Imaginaţi-vă că banii aceştia am fi putut să-i canalizăm spre salarii, pensii, investiţii... Deci e o presiune enormă pe buget. Anul ăsta vom continua să îi ajutăm, iarăşi să venim cu această compensaţie, ajutor la factură, plus că mai îi ajutăm şi pe pensionari, cu o plată unică, pentru pensionarii care au o pensie nu mai mare sau până la 5.000 de lei. 5.000 de lei în euro ar fi 250 de euro. Pentru bugetari, cei din sectorul public, iarăşi venim cu o plată unică, pentru că situaţia ne dictează lucrul ăsta. Da. Cu toate astea, încercăm să menţinem ritmul investiţiilor instituţiilor publice în special, care au efect multiplicator, pentru că implică agenţi economici care implementează proiectele, agenţi mari, iar pe lângă cei mari sunt agenţi mai mici care livrează diferite servicii, produse, materii prime şi tot aşa” a explicat Grosu.
Președintele Parlamentului a mai relatat cum se pregătesc autoritățile R. Moldova în eventualitatea unei tragedii nucleare.
”Noi suntem pregătiţi în măsura în care putem fi pregătiţi. Asta înseamnă şi pe dimensiunea care implică acţiuni în domeniul sănătăţii. Noi avem achiziţiile făcute deja, am consultat şi protocoalele din România. Acele pastile de iod care trebuie distribuite populaţiei trebuie să le avem în cantităţi suficiente. Sunt deja distribuite în reţeaua de centre la nivel teritorial. Sunt protocoale exacte cu ce trebuie să facem, informaţii pentru cetăţeni, cum trebuie să se comporte într-o situaţie sau alta. Suntem în contact permanent cu colegii români, colegii ucraineni, pentru că, da, dincolo de pericolul şi ameninţările la care recurge Federaţia Rusă, să nu uităm că mai există şi infrastructura centralelor nucleare, care folosesc acest combustibil, şi atunci ne putem aştepta şi la aceste provocări” spune Grosu.
Referitor la acuzațiile Moscovei la adresa R. Moldova, șeful legislativului a declarat că acestea au drept scop să destabilizeze situația.
”Este un fals. Este o retorică a propagandei de la Kremlin, în încercarea de a induce o destabilizare în Republica Moldova. Ei au încercat la începutul războiului să inducă o tensiune artificială între cetăţenii Republicii Moldova şi refugiaţi. Nu le-a reuşit. Noi am oprit la timp şi am descurajat lucru ăsta, chiar dacă a fost clar şi noi am avut dovezi că era organizat, plătit. Chiar dacă sunt tentative, nu le reuşeşte, pentru că vorbitorii de limbă rusă au garantate toate libertăţile” a menționat Grosu.
Vorbind despre situația din regiunea transnistreană în contextul războiului din țara vecină, Grosu a declarat că situația este stabilă, în ciuda unor declarații de la Tiraspol.
”Avem în continuare o armată rusă care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Avem acel depozit de armament de la Cobasna, care reprezintă un pericol şi pentru Republica Moldova, dar şi pentru Ucraina, chiar dacă retorica lor este uneori aşa ca o bravadă care mai mult este o emanaţie din Rusia. La modul practic ei înţeleg foarte bine care pot fi consecinţele pentru ei” spune Grosu.
El a răspuns și la acuzațiile Tiraspolului precum că autoritățile de la Chișinău ar bloca importurile de produse în regiunea separatistă.
”Noi asigurăm - pentru că acum, ca să zic aşa, toate importurile, tot ce se importă pe malul stâng vine pe frontiera vestică - asigurăm tot necesarul, dacă vorbim de medicamente, combustibil, produse alimentare, alte lucruri necesare pentru cetăţenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, oferim toată asistenţa. În rest ... sunt încercări de a destabiliza, sunt provocări la aşa numită limită administrativă. Ei continuă în maniera lor tipică” a conchis șeful legislativului de la Chișinău.
