DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Preşedintele unei bănci de stat din China câştigă de 3-4 ori mai puțin comparativ cu România

revista presei

Ziarul Financiar:

Şeful unei bănci de stat chineze cu active de 254 de miliarde de euro – valoare de trei ori mai mare decât activele din întregul sistem bancar românesc- are un salariu lunar de 6.500 de euro brut pe lună, valoarea fiind de trei- patru ori mai mică prin comparaţie cu salariile încasate de preşedintele băncii de stat Eximbank sau de prim-vicepreşedintele CEC Bank.  Wang Hongzhang, preşedintele China Construction Bank, cea de-a doua mare bancă din China, a apreciat că decizia de reducere a salariului său la jumătate a fost o măsură “extrem de corectă”, scrie Financial Times. Declaraţia sa a venit în contextul în care, în luna august a anului trecut, biroul politic al Partidului Comunist, cel mai puternic organ decizional din China, a anunţat un plan de limitare a salariilor şefilor instituţiilor financiare deţinute de stat la un plafon maxim de 97.000 de dolari pe an.Astfel, Hongzhang, care avea înainte de această decizie un salariu anual brut de 185.000 de dolari (adică aproape 15.500 de dolari pe lună), a ajuns la un nivel salarial lunar de circa 8.000 de dolari pe lună, echivalentul a circa 6.500 de euro brut... Bancherul de top din China câştigă mult mai puţin prin comparaţie cu executivii de top din sistemul bancar românesc, fie că e vorba despre cei care lucrează în bănci de stat sau în bănci comerciale. Spre exemplu, Traian Halalai, preşedintele consiliului de administraţie şi preşedintele executiv al băncii de stat Eximbank, a avut în 2013 venturi din salarii de 23.500 de euro pe lună.Eximbank, banca de stat dedicată finanţării expor­tatorilor, este situată la mijlocul clasamentului băncilor din România, cu active de aproape un miliard de euro şi o cotă de piaţă de circa 1%. De asemenea, Andrei Stamatian, prim-vicepreşedinte al băncii de stat CEC Bank, a avut în 2013 venituri lunare de 17.200 de euro. CEC Bank este singura bancă din top zece aflată în portofoliul statului, cu active de circa 6 miliarde de euro la finalul anului 2013.

Evenimentul Zilei:

Uciderea procurorului turc Mehmet Selim Kiraz în tribunalul din Istanbul de către membrii grupării teroriste de stânga DHKP-C este extrem de semnificativă, în special dacă este analizată în contextul în care Turcia se îndreaptă către alegeri parlamentare critice pe 7 iunie, alegeri care vor stabili dacă sistemul de conducere al statului turc se va transforma într-unul prezidenţial. Mai mult, el marchează revenirea în prim plan a DHKP-C, o organizaţie teroristă care a început ca ramură a Stângii Revoluționare radicale (Dev Sol) specializată în tactici de guerilă urbană. Țelurile DHKP-C includ răsturnarea guvernului turc și înlocuirea sa cu unul comunist. Iar revenirea e legată în toate cercurile turce de efervescența și creșterea Syrizei grecești. Asta e partea internă a influenței teroriste, și aceasta în descreștere radicală după apropierea de o reconciliere cu kurzii, bunele relații cu regiunea autonomă kurdă din Irak și permisiunea ca luptătorii kurzi să treacă prin Turcia pentru a lupta împotriva Statului Islamic, în localitatea kurdă siriană Kobane. Există însă partea externă, cu două tipuri de influențe, una venind din numărul mare de refugiați sirieni – datele oficiale vorbesc despre 2 milioane – și a doua de la numeroșii islamiști occidentali care traversează spre zonele din Irak și Siria pentru a se alătura Statului Islamic sau Frontului Al Nusra, Al Qaeda din Siria. Tuturor, Turcia trebuie să le facă față. Și nu e ușor, mai ales că și occidentalii au instrumente reduse în a preveni sosirea valurilor de combatanți – mercenari, islamiști sau aventurieri. Mai grav, nici formulele de supraveghere a comunicațiilor electronice, după scandalul Snowden, nu există într-o Europă reticentă, iar Turcia face eforturi susținute pentru a rezolva mai mult singură această problemă. Care nu e nici unica pentru Ankara, pentru că refacerea coeziunii societale după evenimentele din parcul Gezi este departe de a fi fost realizată.

RFI:

Președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea consolidării capacității de apărare a Rusiei, continuarea dezvoltării construcției militare a țării și întărirea potențialului defensiv. Fără a nominaliza vreo țară, președintele rus a spus că « unele state » duc o politică în direcția unor « acțiuni nelimitate preventive » cu caracter ofensiv. « Ca urmare, în regiuni importante din punct de vedere strategic pentru Rusia crește potențialul de conflict », a subliniat Putin, punctând că Federația Rusă intenționează să-și consolideze securitatea pe acest fond. Forțele armatei ruse trec printr-un proces de modernizare în ultimii ani, modernizare care a vizat în special înlocuirea vechilor submarine, avioane, rachete. “Anul trecut a fost perfecționat sistemul de apărare aerospațială, a fost creată o puternică grupare armată în Crimeea, a fost consolidată zona de securitate în Arctica” şi a crescut semnificativ înzestrarea forțelor armate cu echipamente și tehnică noi, a precizat Putin.

 

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.