Prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun și nicotină nu ține doar de autoritățile centrale, ci se decide la firul ierbii: la casa de marcat, în magazinul de cartier, în barul sau restaurantul din centrul orașului.
Pornind de la această realitate, cinci parteneri din zone diferite au construit împreună campania „Zero Compromisuri”: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația Municipiilor din România (AMR), Philip Morris România, HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România și Mega Image.
Este o inițiativă de educare și conștientizare care își propune să prevină accesul minorilor la aceste produse și să transforme verificarea vârstei dintr-o excepție într-o practică firească.
Punctul de plecare este o cifră greu de ignorat: 64,6% dintre români cred că legislația care interzice accesul minorilor la produse din tutun și nicotină este aplicată în mică măsură sau deloc, potrivit unui sondaj realizat în aprilie 2026. Cu alte cuvinte, România are un cadru legal, dar o parte importantă a societății nu îl simte aplicat în viața de zi cu zi.
Despre rolul administrațiilor locale în acest demers am discutat cu Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte al Asociației Municipiilor din România și primar al municipiului Galați.
1. AMR reunește municipiile din toată țara. Cum vedeți rolul asociației în campania „Zero Compromisuri”?
Prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun și nicotină nu este o problemă care ține doar de autorități la nivel înalt. E o situație care ține de cartier, de magazinul de la colț, de barul sau restaurantul din centrul orașului. Iar acolo, cei mai aproape de realitate suntem noi, primarii.
Rolul Asociației Municipiilor din România în campania „Zero Compromisuri” este exact acesta: să ducem un mesaj coerent, unitar, în cât mai multe orașe din țară, cât mai aproape de cetățeni. O regulă care se aplică diferit de la un oraș la altul nu mai este o regulă, este o loterie. Iar când vorbim despre accesul minorilor la produse din tutun și nicotină, nu ne putem permite o loterie.
Ne-am alăturat acestei campanii pentru că prevenirea accesului minorilor este deja o prioritate pentru administrațiile locale, nu o preocupare nouă. Iar faptul că, la aceeași masă, stau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), HORA, retailul și industria arată că demersul are substanță. Fiecare acoperă o verigă din lanț. Rolul AMR este să facă legătura între aceste verigi și comunități, și cetățeni.
2. Ce pot face primarii și autoritățile locale în mod direct pentru a sprijini aplicarea legislației privind vânzarea produselor din tutun și nicotină către minori? Există instrumente care nu sunt folosite la potențialul lor?
Instrumentele există, legea există. Problema este că instrumentele sunt folosite izolat, nu ca sistem. Cel mai direct instrument este Poliția Locală. Prin ea, putem interveni în punctele de vânzare, în colaborare cu ANPC, prin controale și verificări în teren. Este partea vizibilă a implicării noastre. Dar dacă ne oprim aici, nu acoperim decât jumătate din problemă.
Partea mai puțin folosită – și, cred eu, cea mai importantă – ține de prevenire. Vorbesc despre dialog constant cu comercianții, despre susținerea unor practici corecte prin canalele proprii ale primăriilor. Un afiș la intrarea în magazin, o discuție cu asociațiile de comercianți, un mesaj clar al primarului pe rețelele sociale – toate acestea, împreună, construiesc o normă.
Pentru că, până la urmă, când comunitatea transmite clar că regulile trebuie respectate de toți, presiunea pentru conformare devine mai puternică decât orice sancțiune.
3. Cum răspundeți criticilor care spun că astfel de campanii sunt mai mult „comunicare" decât „rezultat"? Cum măsurați dumneavoastră, ca autoritate locală, succesul „Zero Compromisuri"?
Este o întrebare pertinentă și îmi asum să răspund la ea. Diferența dintre o campanie de imagine și una cu rezultat se vede în trei locuri foarte concrete.
Primul este la casa de marcat. Verificarea vârstei devine, sau nu, un gest firesc? Acest lucru se vede în controalele Poliției Locale și ale ANPC: câte cazuri de neconformitate găsim de la o lună la alta, de la un an la altul.
Al doilea este percepția publică. Astăzi, conform INSCOP Research, 64,6% dintre români cred că legea privind interzicerea accesului minorilor este aplicată prea puțin sau deloc. Această cifră trebuie să scadă. Nu pentru că oamenii uită de subiect, ci pentru că simt, în viața de zi cu zi, că regula este respectată.
Al treilea este coerența la nivel național. „Zero Compromisuri” este o campanie de educare și conștientizare, nu doar de comunicare, pentru că livrează instrumente concrete: o platformă publică, un ghid pentru retaileri, materiale pentru raft, iar la aceeași masă stă și autoritatea de control, ANPC, dar și Philip Morris România. Iar AMR vede această inițiativă ca un punct de plecare pentru un model de bune practici la nivel național.
4. Ce mesaj transmiteți colegilor primari pentru a-i îndemna să se implice activ în astfel de parteneriate?
Colegilor primari le spun un singur lucru: subiectul acesta nu poate fi delegat. Nici către ANPC, nici către mediul privat, nici către cetățeni. Toți contează, dar comunitatea are un primar. Iar minorii despre care vorbim sunt copiii orașelor noastre.
Nu trebuie să inventăm nimic nou. Avem deja instrumentele – avem Poliția Locală, avem canale de comunicare. Ce trebuie să facem este să le folosim împreună, nu izolat. Și să transmitem, fiecare în orașul lui, exact același mesaj: regula este simplă, produsele din tutun și nicotină sunt destinate exclusiv adulților.
Pentru că atunci când 100 de primari spun același lucru, în același fel, mesajul nu mai este o campanie. Devine normă socială.
Nicio instituție nu poate gestiona singură un subiect atât de complex. Parteneriatele sunt cheia. Iar accesul minorilor la produse din tutun și nicotină nu este o problemă a industriei sau a autorităților centrale. Este o problemă a comunității. Și, în comunitate, primarul este cel care dă tonul.
