Stella Rimington, prima femeie care a condus serviciul de informații intern britanic MI5 și ulterior autoare de romane polițiste, a murit la vârsta de 90 de ani, a anunțat luni familia sa, potrivit Reuters, scrie Mediafax.
Rimington a decedat duminică, „înconjurată de familie și de câinii ei iubiți”, potrivit unui comunicat. Actualul director al MI5, Ken McCallum, a descris-o drept „un exemplu al importanței diversității în conducere”, subliniind că a spart bariere într-un domeniu dominat de bărbați.
A inspirat personajul „M” din James Bond
Născută la Londra în 1935, Rimington s-a alăturat MI5 la sfârșitul anilor ’60, după ce lucrase ca arhivistă și trăise în India împreună cu soțul diplomat. A parcurs toate ramurile operaționale ale agenției, într-o perioadă marcată de lupta cu spionajul sovietic și grupările militante din Irlanda de Nord.
Numită director general în 1992, Rimington a fost primul șef MI5 anunțat public și a făcut agenția mai transparentă. După retragerea din 1996, a publicat o carte de memorii și thrillere de spionaj, iar viața sa a inspirat personajul „M” interpretat de Judi Dench în filmele cu James Bond.
Rimington a primit una dintre cele mai înalte distincţii ale statului britanic - titlul de "Dame" în 1996.
S-a alăturat MI5 în 1969 şi a lucrat în servicii de contra-subversiune şi contra-terorism. Sub conducerea sa, MI5 a jucat un rol mai important în lupta Marii Britanii împotriva militanţilor republicani irlandezi, conform unui profil de pe site-ul MI5.
"Fiind prima femeie declarată şefă a oricărei agenţii de informaţii din lume, Dame Stella a depăşit barierele vechi şi a fost un exemplu vizibil al importanţei diversităţii în conducere", a declarat actualul director general al MI5, Ken McCallum, într-un comunicat, citat de AGERPRES.
Ea a angajat agenţia într-o abordare mai transparentă a activităţii sale, atenuând imaginea sa post-Război Rece.
"Suntem, desigur, obligaţi să păstrăm informaţiile secrete pentru a fi eficienţi, aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim neapărat o organizaţie complet secretă", a spus ea într-o conferinţă difuzată public în 1994. "Secretul nu este impus de dragul său. Nu este un scop în sine."
Prefigurând cariera sa literară ulterioară, Rimington a deschis acelaşi discurs cu o aluzie la tradiţia romanelor de spionaj britanice şi la fascinaţia pentru serviciile de securitate pe care le-a inspirat în rândul publicului larg.
"Este un lucru interesant şi a dus la crearea multor mituri - şi a unor speculaţii sinistre - despre munca noastră. Trebuie să recunosc că am pornit în seara asta cu o oarecare ezitare să fac puţină lumină", a spus ea.
"Am un vag presentiment că ficţiunea s-ar putea dovedi a fi mai distractivă decât realitatea", adăuga ea.
Comentează