Lista neagră: cum se decidea cine „are voie” să funcționeze
DNA reține existența unei „liste de negații”, întocmită informal, cu agenți economici care urmau să fie blocați administrativ. Lista era transmisă Poliției Locale Mangalia, iar agenții erau supuși la controale repetate până când acceptau „condițiile”.
„Ulterior se întocmea o listă de negații care era comunicată Poliției Locale pentru a merge în control la respectivii agenți economici”, a declarat un martor.
Deciziile nu erau transmise prin ordine scrise, ci printr-un sistem indirect, descris chiar de martori: ședințe tensionate, reproșuri publice, iar la final „indicarea” firmelor care trebuiau sancționate.
„Inculpatul era cel care decidea căror agenți să nu li se emită autorizație de funcționare și cărora nu”, arată rechizitoriul.
„Șeful”: intermedierea banilor și limbajul codificat
Un element constant în dosar este rolul intermediarilor, care discutau direct cu agenții economici și invocau permanent acordul „șefului”. Din depozițiile martorilor rezultă că această sintagmă se referea la primarul Cristian Radu.
„În toate discuțiile menționa sintagma «șeful». Contextul se referea la obținerea unei aprobări de la acesta”, se arată într-o declarație consemnată de procurori.
Banii se împărțeau după un algoritm cunoscut în cercul restrâns: o parte rămânea la intermediar, restul ajungea la primar, de cele mai multe ori în numerar, alteori sub formă de beneficii mascate.
Mita în haine de lux: traseul banilor spre garderoba primarului
Un capitol aparte din rechizitoriu îl reprezintă achizițiile de obiecte vestimentare de lux, folosite ca formă de disimulare a mitei. Procurorii notează că sume importante au fost transformate în haine cumpărate online, la indicațiile directe ale primarului.
„Primarul îi trimitea link-uri pe WhatsApp cu site-ul de haine, culoarea și mărimea dorite”, declară un martor.
În total, din cei 80.000 de euro pretinși în acest segment, 42.332,83 euro ar fi fost primiți sub forma acestor achiziții.
Plaja, tonetele și „taxa de liniște”
Rechizitoriul detaliază modul în care activitățile sezoniere de pe plajă și din stațiuni erau controlate prin amenzi selective și suspendări temporare, menite să creeze presiune.
„În anul 2024, povestea cu înghețata s-a repetat… i-a dat din nou suma de 10.000 euro pentru a putea vinde fără să fie sancționat”, se arată într-o depoziție.
Amenzile erau aplicate strategic, uneori „la final de sezon, când nu mai conta dacă agenții erau închiși”, conform martorilor.
Hotelul din Cap Aurora: mita de 500.000 de euro mascată într-o tranzacție imobiliară
Cea mai complexă schemă descrisă de DNA vizează achiziția unui hotel și a unor terenuri din Cap Aurora, unde procurorii susțin că mita a fost mascată prin reducerea artificială a prețului.
„Reducerea prețului cu 500.000 euro s-a realizat în mod indirect în favoarea primarului”, arată rechizitoriul.
Deși în acte cumpărătorul apare ca fiind fosta soție, anchetatorii susțin că beneficiarul real ar fi fost Cristian Radu, diferența de preț fiind achitată „la negru” sau compensată prin favoruri administrative.
Mașinile plătite de firme: BMW-uri pentru uz personal
Dosarul mai descrie un tipar de folosire a societăților comerciale drept sursă de beneficii personale. Două autoturisme BMW, unul X6 și unul 840 xDrive, ar fi fost achiziționate din banii firmelor, dar utilizate exclusiv de primar.
„Cheltuielile au fost efectuate în beneficiul exclusiv al inculpatului Radu Cristian”, se arată în actul de sesizare.
Controlul urbanismului: construcții fără autorizație, protejate politic
Rechizitoriul conține și episoade în care agenți economici ar fi fost lăsați să construiască fără autorizație, în schimbul unor sume sau promisiuni.
„I s-a spus să construiască în continuare, fără autorizație, pentru că nu va fi deranjat de nimeni”, declară un martor denunțător.
Amenzile aplicate ulterior erau descrise chiar de șeful Poliției Locale drept „de acoperire”.
De ce consideră DNA că nu e vorba de excese izolate
Procurorii subliniază că, deși unele atribuții erau delegate formal, primarul păstra controlul real.
„Chiar dacă a semnat dispoziții de delegare, acesta a păstrat în mod expres prerogativa exercitării directe a atribuțiilor”, se menționează în rechizitoriu.
În opinia DNA, acest fapt explică de ce mecanismul a funcționat coerent și pe termen lung.
Miza procesului: nu doar vinovăția, ci sistemul
În prezent, Cristian Radu este trimis în judecată pentru: luare de mită în formă continuată, spălarea banilor, instigare la folosirea cu rea-credință a bunurilor societăților comerciale, iar DNA solicită confiscare extinsă și menținerea măsurilor preventive.
Procesul, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, nu va clarifica doar responsabilitatea penală a unui primar, ci va testa cât de adânc poate fi probat un sistem informal de putere locală, construit pe tăcere, frică și bani.
Comentează