Comisia Europeană a anunțat ce țări din UE vor fi eligibile pentru ajutor UE pentru a face față presiunii migrației și care țări vor fi scutite de ajutor, informează POLITICO.
În cadrul schemei EU Solidarity Pool, majoritatea țărilor UE vor oferi asistență, cum ar fi primirea solicitanților de azil din țări care se confruntă cu niveluri ridicate de migrație sau trimiterea de sprijin financiar și logistic pentru a face față afluxului.
Grecia, Cipru, Spania și Italia au fost recunoscute oficial ca fiind sub presiune migratorie acută în urma unei creșteri bruște a sosirilor în ultimul an și, prin urmare, sunt eligibile pentru asistență din partea grupului de la jumătatea anului 2026.
Rezerva de solidaritate este un element central al noului cadru al UE în materie de migrație și azil și este concepută pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a responsabilităților pentru a face față presiunilor pe care le poate crea migrația.
Țări cu probleme mari
În același timp, Comisia a recunoscut că Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia se confruntă cu "situații de migrație semnificative" din cauza presiunilor susținute din ultimii cinci ani.
Această desemnare le permite să solicite o reducere totală sau parțială din contribuțiile lor (financiare sau de transfer) la mecanismul de solidaritate în următoarea jumătate de an de la intrarea în vigoare a schemei.
Comisia a identificat Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Finlanda ca fiind expuse riscului de presiune migratorie în anul următor. Nu vor putea renunța în 2026, dar sunt aproape de pragul pentru a face acest lucru în viitor.
Criteriile pentru această clasificare "expusă riscului" includ numărul constant ridicat de persoane care sosesc, sistemele de primire suprasolicitate și potențiala manipulare a migrației de către țări terțe precum Rusia. Deși nu sunt exceptate deocamdată, aceste țări vor beneficia de acces prioritar la setul de instrumente de sprijin pentru migrație al UE, care oferă finanțare de urgență, ajutor operațional și coordonare a politicilor.
Punerea în aplicare a cadrului UE privind migrația este o chestiune de echilibru între solidaritate și responsabilitate, potrivit comisarului pentru afaceri interne, Magnus Brunner. "Totul trebuie să meargă mână în mână – este o evoluție paralelă", a declarat el reporterilor marți, adăugând că pactul asigură că țările care se confruntă cu presiuni disproporționate sunt tratate diferit.
"Cei care sunt expuși riscului de presiune migratorie ar trebui în continuare să ofere solidaritate, iar cei care sunt supuși unei presiuni migratorii semnificative pot cere să fie scutiți de acordarea solidarității", a explicat un oficial al Comisiei. Ei au adăugat că executivul UE este responsabil pentru evaluarea situației, în timp ce Consiliul UE decide ce țări se încadrează în fiecare categorie.
Situația relocării
Cel mai exploziv aspect al schemei a fost cerința ca unele țări să primească solicitanți de azil care altfel nu s-ar fi apropiat de granițele lor.
Datorită unei soluții caracteristice Bruxelles-ului, numai solidaritatea – nu transferul – este obligatorie în cadrul UE privind migrația și azilul. Acest lucru înseamnă că țările au în cele din urmă posibilitatea de a accepta migranți, de a contribui cu o plată financiară pentru fiecare persoană pe care refuză să o primească – sau de a oferi o altă formă de asistență.
Acest aranjament a fost conceput pentru a găzdui țări precum Polonia, Ungaria și Cehia, care s-au opus obligației transferului solicitanților de azil atunci când cadrul a fost convenit în iunie 2023.
Comisia nu a publicat detalii despre numărul de relocări propuse sau suma de bani oferită în locul acestora. Conform legislației privind pactul privind migrația, aceste informații nu vor fi făcute publice până când țările UE nu vor decide dimensiunea finală a fondului de solidaritate.
Negocierile pentru transformarea propunerii într-un act obligatoriu din punct de vedere juridic sunt așteptate să înceapă în săptămânile următoare.
Comisarul Brunner va organiza joi o audiere cu eurodeputații cu privire la acest set de propuneri, dar Parlamentul European nu are putere legislativă în această privință.
Comentează