Viteza cu care parcurgi un tronson de drum ar putea conta la sancționare, chiar dacă încetinești în dreptul camerelor. Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu include în program introducerea controlului vitezei medii, procesarea automatizată a abaterilor și comunicarea electronică cu șoferii. Documentul prevede și reorganizarea structurilor de urgență, inclusiv a ambulanțelor județene, precum și reguli mai clare privind atribuțiile Poliției, Jandarmeriei și poliției locale.
Sunt măsuri propuse în programul de guvernare, care ar necesita acte normative și implementare. Fragmentul prezentat nu stabilește data de la care ar începe controlul vitezei medii și nici drumurile pe care ar fi aplicat.
Viteza calculată între două puncte: de ce simpla frânare la cameră nu ar mai fi suficientă
Controlul vitezei medii urmărește timpul în care un vehicul parcurge o distanță cunoscută. Din aceste două date rezultă viteza medie pe sectorul monitorizat.
Un exemplu simplu: pe un tronson de 10 kilometri, parcurs în șase minute, viteza medie este de 100 km/h. Dacă limita aplicabilă întregului tronson ar fi de 80 km/h, o viteză redusă în dreptul camerelor nu ar schimba rezultatul calculului pentru întreaga distanță.
Regulile concrete privind constatarea și sancționarea ar urma să fie stabilite prin cadrul legal și tehnic. Programul formulează astfel obiectivul: „Actualizăm cadrul legal pentru procesarea automatizată a abaterilor rutiere, cu semnalări de la Poliția Rutieră, administratorii de drumuri și participanții la trafic, și operaționalizăm sistemele automate de detectare e-SIGUR. Introducem controlul vitezei medii, comunicăm electronic cu șoferii, căutăm finanțare sustenabilă pentru investiții, eliberăm prin digitalizare personalul specializat pentru activitatea din trafic și continuăm educația rutieră”.
Introducerea conceptului de viteză medie fusese anunțată de MAI și în octombrie 2025, în cadrul proiectului „Siguranță în Trafic”. Includerea sa în programul noului cabinet reprezintă continuarea unui obiectiv deja discutat public.
e-SIGUR funcționează deja. Ce ar urma să fie dezvoltat
Sistemul e-SIGUR este operațional din 1 ianuarie 2025. MAI a precizat explicit, în martie 2026, că trebuie făcută distincția între sistemul folosit deja de Poliție și extinderea acestuia prin integrarea altor echipamente de monitorizare, inclusiv ale administratorilor de drumuri.
În forma descrisă de Poliție, înregistrările sunt colectate automat, iar constatarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor sunt realizate de polițiști, după parcurgerea procedurilor legale. Șoferul poate fi astfel sancționat fără să fie oprit în trafic la momentul înregistrării.
Programul propus urmărește dezvoltarea procesării automatizate și a comunicării electronice. Fragmentul nu precizează platforma, termenele sau procedura prin care șoferii ar primi și ar confirma documentele.
Ambulanțele și structurile de urgență, într-o reorganizare teritorială
O altă schimbare cu efect direct asupra populației privește organizarea intervențiilor medicale și de urgență.
Programul propune comasarea unor structuri județene și a punctelor aeromedicale în structuri teritoriale, cu reducerea funcțiilor de conducere. Documentul include însă și angajamentul păstrării capacității de răspuns în fiecare județ: „Reorganizăm structurile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și, cu Ministerul Sănătății, ambulanțele județene, comasând structurile județene și punctele aeromedicale în structuri teritoriale, cu mai puține funcții de conducere și cu păstrarea capacității de răspuns din fiecare județ”.
Pentru cetățeni, miza este timpul și capacitatea de intervenție. Fragmentul nu prezintă o hartă a viitoarelor structuri, numărul acestora sau modificări concrete ale bazelor și echipajelor.
În colaborare cu consiliile județene, serviciile Salvamont-Salvaspeo ar urma să fie reunite într-un singur serviciu pe județ.
Programul mai prevede dotări moderne pentru IGSU și IGAv și integrarea sistemelor de alertare, inclusiv RO-ALERT, într-o platformă unificată, conectată la protecția civilă europeană.
Cine intervine și pentru ce: atribuții separate pentru Poliție, Jandarmerie și poliția locală
Guvernul propus intenționează să elimine suprapunerile dintre instituțiile de ordine publică prin delimitarea atribuțiilor acestora în lege.
„Delimităm prin lege, împreună cu autoritățile locale, atribuțiile poliției locale față de Poliția Română, precum și competențele Poliției și ale Jandarmeriei, fără suprapuneri, și integrăm funcțional poliția locală în sistemul național de ordine publică”, prevede documentul.
Programul nu enumeră însă ce atribuții ar fi transferate și ce instituție le-ar prelua.
În cazul Jandarmeriei, o parte dintre activitățile de pază a obiectivelor ar urma să fie preluate de sisteme tehnice de securitate. Personalul ar putea fi folosit atât pentru pază, cât și pentru misiuni de ordine publică.
Este prevăzută și analizarea transferării unor activități considerate nespecifice, astfel încât personalul să se concentreze asupra misiunilor principale.
Brățările electronice, în regim permanent. Măsuri împotriva violenței domestice
Programul propune trecerea Sistemului informatic de monitorizare electronică — SIME — din faza-pilot în regim permanent, pentru intervențiile în cazurile de violență domestică.
„Trecem Sistemul informatic de monitorizare electronică (SIME) din faza-pilot în regim permanent, pentru intervențiile în cazurile de violență domestică, cooperăm cu serviciile de asistență pentru a preveni revictimizarea și identificăm, protejăm și îndrumăm spre servicii specializate victimele traficului de persoane și ale violenței de gen”, se arată în document.
Cabinetul propus își asumă și reducerea semnificativă a cazurilor de femicid, prin îmbunătățirea prevenirii și cooperarea dintre autorități și societatea civilă.
Separat, sunt anunțate măsuri pentru reducerea violenței stradale, creșterea prezenței MAI în mediul rural și în zonele urbane marginalizate, precum și prevenirea violenței în școli și în mediul online.
Inteligență artificială în anchete, cu decizia finală la om
Investigațiile ar urma să folosească mai mult analiza digitală și inteligența artificială, inclusiv în combaterea criminalității organizate, a traficului de droguri și persoane și a criminalității informatice.
„Folosim responsabil inteligența artificială în analiza datelor, investigații și procesele administrative, conform regulilor europene, cu decizia finală la om. Consolidăm capacitatea instituțională pentru derularea investigațiilor financiare”, prevede programul.
Documentul menționează o atenție specială pentru porturile de la Marea Neagră și investiții în siguranța online, în special pentru minori.
La frontiere sunt propuse monitorizarea inteligentă și gestionarea comună a resurselor Poliției de Frontieră și Inspectoratului General pentru Imigrări. Obiectivul declarat este păstrarea unor frontiere sigure, dar fluide pentru persoane și mărfuri, după aderarea completă la Schengen.
