Primele sancțiuni ale UE pentru tentativele de destabilizare a Moldovei

Consiliul UE a decis marți sancționarea a cinci persoane acuzate că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova, potrivit unui comunicat MAE.

E vorba de oligarhi fugari, apropiații lor și oameni apropiați de Rusia.

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Ambele tipuri de măsuri privesc persoane responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea R. Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea.

UE a sancționat următoarele persoane:

1. Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova. E condamnat definitiv pentru corupție și e fugit în Israel, de unde coordonează activitatea partidului său;

2. Igor Ceaika: om de afaceri rus cu influență la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de a facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

3. Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

4. Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, fiind unul dintre principalii organizatori ai acestora. Ea a fost invitată în prime-time la postul de televiziune România TV, fondat de Sebastian Ghiță, într-o emisiune din februarie;

5. Vladimir Plahotniuc: fugar, fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționate alte două persoane:

1. Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;

2. Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

Regimul reflectă în cea mai mare parte elementele propuse de România, inclusiv din perspectiva sancționării faptelor de corupție, potrivit MAE, în măsura în care prin acestea se ajunge la exercitarea controlului asupra autorităților publice din R. Moldova sau influențarea semnificativă a activității acestora. Pe viitor se urmărește consolidarea regimului de sancțiuni cu noi listări, în funcție de evoluțiile situației din R. Moldova.