Premium
Evenimentul Zilei:
Cei care conduc acum România au un aer imperial, care primesc obolul mulțimii cu o plictiseală suverană. Iohannis nu are nici o jenă să cheltuie un milion de euro pentru renovarea vilei în care va locui și face turism sub pretextul că se luptă pentru intrarea României în spațiul Schengen. Mă bucur că are decența să abandoneze discursul despre votul prin corespondență. PNL-ul său a renunțat de mult la acest obiectiv care- i deranjează pe viitorii parteneri de guvernare din UDMR. Victor Ponta nu mai guvernează de câteva luni România și tot ceea ce face este să inventeze strategii de supraviețuire. Din punctul meu de vedere, foarte bine, fiecare zi în care stă la Palatul Victoria înseamnă un dezastru electoral pentru PSD. Problema este că se acumulează restanțele în economie, cu costuri pentru România. Ultimele date privind absorbția fondurilor europene arată că, de câteva luni, cei de la Bruxelles continuă să blocheze, de facto, plățile către România. Rata de absorbție a fondurilor de coeziune era, la 30 iunie, de 51,10%. Mai sunt exact șase luni ca să cheltuim restul de 48,9%. De fapt, cred că suntem resemnați că vom pierde vreo șapte miliarde de euro din exercițiul bugetar 2007-2013. Pe lista de restanțe mai punem: acordul cu FMI și Comisia Europeană, care este înghețat, Rompetrol, de unde statul român nu a încasat nici până acum vreun ban, CFR Marfă, care ar fi trebuit scos la privatizare, Oltchim sau Tarom. Toate sunt probleme care țin de guvernul Ponta, dar președintele României este și el parte a Executivului, putea să aibă o opinie, să încerce să impulsioneze rezolvarea lor. Este un fals obiectiv cel pe care și l-a asumat Iohannis în plimbările sale externe, și anume intrarea în Schengen. România nu va intra în acest spațiu până când nu rezolvă problemele din MCV, punct. Faptul că Regele Spaniei crede că România merită să fie primită în Schengen este un fel de premiu de consolare, nu are nici o valoare. Târgul pe care l-au făcut guvernanții cu poporul – TVA redus la alimente/ mâncare mai ieftină contra salarii majorate cu 350% pentru demnitari, plus toleranță față de corupție și incompetență – seamănă enorm cu ceea ce se întâmpla în Grecia în anii 80, când s-au pus bazele crizei care a izbucnit în 2008. Ceea ce se întâmplă acum în regimul Ponta-Iohannis va fi decontat, mai devreme sau mai târziu.
Ziarul Financiar:
Parcurgând istoria economică din ultimii 70 de ani pentru a da răspunsul la problemele dificile ale Greciei pe care le traversează în această perioadă, jurnaliştii de la France 24 au remarcat că în anii ‘50 Germania a fost scutită de o mare parte a datoriei externe. Apoi, datoria a fost ajustată astfel încât să poată fi plătită. „O condiţie importantă a acordului de la Londra a fost ca rambursarea datoriilor rămase să fie făcută doar dacă Germania înregistra surplus comercial extern, adică doar când va avea surse proprii de plată, nu cu bani împrumutaţi. Rambursările au fost limitate la 3% din veniturile din exporturi“, arată France 24. Şi iată o propoziţie cheie care explică tot zbuciumul statului elen: „rambursarea datoriilor... din surplus comercial extern“. Şi care explică de asemenea de ce unii editorialişti de la Financial Times precum Wolfgang Munchau sau unii profesori de peste ocean precum Jeffrey Sachs sau Joseph Stiglitz susţin că Grecia nu-şi va plăti niciodată actuala datorie externă. Un stat îşi rambursează datoria externă din excedentul comercial. Ceea ce i se cere Greciei - să ajusteze economia şi politica bugetară astfel încât să ramburseze datoria externă - este un nonsens economic.Problema Greciei este în primul rând lipsa capacităţii de export. Balanţa bunurilor arată un deficit comercial extern de aproximativ 20 de mld. euro din 2000 până în prezent, uneori ajuns şi la 28 de mld. euro sau chiar 44 de mld. euro în 2008, după cum se poate vedea în graficul alăturat.
Digi24:
Gest neaşteptat al liderilor NATO: au invitat Rusia ca observator la cele mai mari manevre militare ale Alianţei de la sfârşitul Războiului Rece. La exerciţiile din octombrie, Portugalia, Spania şi Italia vor participa cu peste 36.000 de militari din ţări NATO şi state partenere. „Rusia şi toţi ceilalţi care vor fi interesaţi să urmărească exerciţiile vor fi invitaţi. Asta, în mod sigur, dacă pot să spun, este o mare onoare şi puteţi avea încredere în noi”, a afirmat generalul Hans-Lothar Domröse, comandant al centrului de comandă aliat NATO.
