Asociaţia Pro Democraţia explică, într-un comunicat de presă, motivele pentru care a declinat invitaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la dezbaterea de marţi iniţiată de ICCJ privind apărarea statului de drept. Potrivit Pro Democraţia, conflictul dintre puterea executivă şi cea judecătorească în privinţa pensiilor de serviciu ale magistraţilor este în plină desfăşurare, iar sesizarea Secţiilor Unite ale ICCJ are termen miercuri la CCR.
Asociaţia mai semnalează că Executivul nu se află la masa discuţiilor, deşi „justiţia ca serviciu public şi resursele asigurate pentru garantarea statului de drept” se fac „exclusiv prin intermediul bugetului public”. Totodată, asociaţia subliniază că Guvernul are „obligaţia legitimă” de a asigura „un sistem public de pensii echitabil, inclusiv pentru magistraţi” şi de a corecta „dezechilibrele care pun o povară disproporţionată pe bugetul public”. „Principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii trebuie aplicat în toate reformele cu impact major asupra societăţii”, afirmă Pro Democraţia. Asociaţia invită puterea executivă şi judecătorească la un dialog transparent, moderat de societatea civilă.
Asociaţia Pro Democraţia precizează, într-un comunicat de presă, că în 20 noiembrie a făcut un apel la responsabilitate din partea ambelor puteri - executivă şi judecătorească - pentru ca democraţia, drepturile omului, egalitatea în faţa legii şi justiţia ca serviciu public să nu fie afectate de conflictul între aceste două puteri. Ulterior, asociaţia a primit o invitaţie din partea ICCJ cu privire la o dezbatere referitoare la apărarea statului de drept.
„Cu toate că „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe”, Asociaţia Pro Democraţia a declinat invitaţia întrucât conflictul dintre puterea executivă şi cea judecătorească în privinţa modificării regimului pensiilor de serviciu ale magistraţilor este în plină desfăşurare, iar sesizarea formulată de Secţiile Unite - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are termen la CCR miercuri, 10 decembrie. Asociaţia adaugă că puterea executivă nu este, marţi, la masa dezbaterilor, în condiţiile în care „justiţia ca serviciu public şi resursele asigurate pentru garantarea statului de drept se efectuează exclusiv prin intermediul bugetului public”.
„Reamintim că Guvernul, în calitate de garant al stabilităţii financiare şi principal finanţator al sistemului judiciar, are obligaţia legitimă de a asigura un sistem public de pensii echitabil, inclusiv pentru magistraţi, iar aplicarea principiului echităţii fiscale pentru corectarea dezechilibrelor care pun o povară disproporţionată pe bugetul public nu trebuie să se oprească la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Prin urmare, principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii trebuie aplicat în toate reformele cu impact major asupra societăţii. Aşa cum justiţia nu se autofinanţează, nici alte sectoare publice nu se autofinanţează, iar administrarea responsabilă a fondurilor publice este esenţială pentru un întreg sector public funcţional şi durabil”, explică Pro Democraţia în comunicatul citat.
Asociaţia consideră că, din aceste considerente, statul are „datoria să se asigure că toate categoriile profesionale sunt tratate egal în faţa legii şi că sectorul public este administrat sustenabil, fără prioritizări discreţionare”.
„Lipsa încrederii cetăţenilor în stat reprezintă un risc major pentru democraţie, care se sprijină nu doar pe instituţii, ci şi pe participarea civică şi implicarea cetăţenilor deserviţi cu servicii publice. Fiindcă este crucial ca dialogul între Guvern şi magistratură să fie restabilit în spirit de cooperare, reiterăm angajamentul Asociaţiei Pro Democraţia de a susţine şi modera orice dezbatere publică ce promovează transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea şi sustenabilitatea în administrarea sectorului public, prin politici publice şi legislaţie bine evaluate, preferabil ex ante, din perspectiva impactului clar asupra cetăţenilor, economiei şi societăţii”, menţionează asociaţia.
Pro Democraţia precizează că unele teme de pe agenda dezbaterii de marţi, iniţiată de Înalta Curte pentru un „program de dialog constant cu societatea civilă”, sunt „vagi şi nu intră în mod necesar în atribuţiile ICCJ”. Asociaţia consideră cî ar fi fost necesară prezenţa CSM ca instituţie consacrată constituţional cu rolul de garant al independenţei justiţiei – atribut cheie al statului de drept.
„O altă temă de discuţie este legată de uniformizarea jurisprudenţei şi corectitudinea aplicării legii. Cu toate că jurisprudenţa are un impact major asupra drepturilor fundamentale ale justiţiabililor, organizaţiile societăţii civile nu au niciun rol constituţional şi legal în raport de atribuţiile cheie ale ICCJ în privinţa jurisprudenţei unitare. După cum se ştie, Hotărârile Prealabile şi Recursul în Interesul Legii (RIL) sunt formulate de instanţele de judecată sau de Procurorul General al României”, se mai arată în comunicatul citat.
În urmă cu o săptămână, mai multe organizaţii civice au anunţat că refuză o invitaţie la dialog primită de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reclamând lipsa de transparenţă în alegerea participanţilor, dar şi faptul că nu toate vocile critice din societate ar fi reprezentate.
”Întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare”, reclamau organizaţiile care, în plus, avertizau că ICCJ nu are mandatul instituţional de a iniţia acest tip de dialog.
În 20 noiembrie, Asociaţia Pro-Democraţia afirma că România traversează un conflict între puterea executivă şi cea judecătorească în ceea ce priveşte reforma pensiilor de serviciu, necesară în actualul context financiar şi al implementării angajamentelor asumate prin PNRR.
„Este esenţial ca dialogul dintre Guvern şi magistratură să se desfăşoare în spiritul cooperării loiale (...). pentru beneficiul întregii societăţi”, afirmau reprezentanţii cunoscutei organizaţii pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, care menţionau că în ultimele luni au primit „sute de mesaje” în care românii reclamă „lentoarea termenelor din justiţie”.
În noiembrie, mi multe organizaţii civice au protesta în faţa Instanţei Supreme şi au cerut demiterea şefei ICCJ, Lia Savonea, pe care au acuzat-o că a slăbit lupta anticorupţie, a transformat CSM într-un instrument politic, nu a ţinut cont de părerile magistraţilor şi a luat decizii extrem de contestate.
ICCJ preciza, într-un comunicat, că a iniţiat “Programul de dialog constant cu societatea civilă”, pentru „comunicare şi consultare permanentă cu societatea civilă”. Prima dezbatere ar urma să aibă loc, marţi, 9 decembrie, şi se intitulează „Statul de drept si rolul justitiei – Cum aparam statul de drept? Justiţia şi societatea civilă în dialog”. Dezbaterea a fost programată să se desfăşoare cu o zi înainte ca CCR să se pronunţe asupra sesizării depuse de Secţiile Unite - ICCJ privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Comentează