Tranzacția prin care grupul maghiar Bonafarm intenționează să preia brandul Napolact de la FrieslandCampina România are potențialul de a influența semnificativ structura pieței locale a lactatelor — o piață definită de fragmentare ridicată și o simetrie relativă a costurilor între principalii jucători. Concluzia apare în Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie, lansat de Consiliul Concurenței, care subliniază că astfel de mutări pot schimba balanța competitivă într-un mod greu de ignorat de autoritățile române.
În acest context, posibilul transfer al unui brand puternic și bine ancorat în piață a deschis și o dimensiune mai amplă a discuției: riscurile economice și geopolitice pe care statul român le-ar putea resimți.
Sebastian Burduja, în prezent consilier al premierului Ilie Bolojan, a atras public atenția asupra implicațiilor sensibile ale tranzacției și a cerut ca dosarul să fie analizat nu doar prin prisma legislației concurențiale, ci și a siguranței economice naționale.
Burduja a solicitat ca Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să analizeze temeinic procesul, alături de un raport de specialitate și avize de la SRI și SIE, instituții care evaluează riscurile strategice ale investițiilor externe în sectoare considerate critice.
Unul dintre motivele invocate pentru aceste precauții este profilul grupului Bonafarm și, în special, al proprietarului său: Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la aproape 2 miliarde de euro și cunoscut în spațiul public drept un apropiat al premierului Viktor Orbán.
Într-o declarație recentă, Burduja a subliniat că această conexiune nu poate fi ignorată:
„Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune.”
Afirmația adaugă o notă sensibilă discuției, mai ales în contextul tensiunilor regionale și al atentelor politici ale Budapestei în Europa Centrală și de Est. Astfel, subiectul nu mai este doar despre o tranzacție comercială, ci despre un potențial vector de influență externă într-un sector economic tradițional românesc.
Pentru moment, tranzacția se află în evaluare, iar autoritățile române sunt așteptate să clarifice dacă există riscuri strategice care depășesc sfera concurenței și intră în cea a securității economice.
Comentează