Premium
Deţinută politică pentru unii, pucistă pentru alţii: procesul împotriva fostei preşedinte interimare a Boliviei, Jeanine Anez, care se aflase la putere în 2019-2020, a început joi în La Paz, informează AFP.
Încarcerată de 11 luni şi aflată de miercuri în greva foamei, Anez (54 de ani) este acuzată că a condus o "lovitură de stat" în noiembrie 2019 împotriva fostului preşedinte de stânga Evo Morales (2006-2019).
Alături de opt foşti ofiţeri militari, ea este urmărită penal pentru "decizii contrare Constituţiei" şi "nerespectare a îndatoririlor".
Pe 12 noiembrie 2019, în toiul revoltelor post-electorale, Jeanine Anez, pe atunci al doilea vicepreşedinte al Senatului, s-a proclamat preşedinte interimar al Boliviei, potrivit Agerpres.ro.
Cu o lună înainte, Evo Morales se confruntase cu un val de proteste după realegerea sa contestată pentru un al patrulea mandat. Abandonat de armată şi poliţie, el a demisionat şi apoi s-a exilat.
Senatoarea conservatoare a preluat atunci conducerea ţării, în urma vidului de putere provocat de demisiile în lanţ ale lui Morales şi succesorilor săi constituţionali: vicepreşedintele, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.ro.
"Mi-am asumat preşedinţia Boliviei fără a o cere, fără a o căuta şi cu atât mai puţin a o dori (...), cu singura misiune de a organiza alegeri şi a pacifica ţara aflată în criză", a scris marţi această avocată şi fostă prezentatoare de televiziune, într-o scrisoare în care ea se prezintă drept "deţinută politică".
Miercuri, când a anunţat că intră în greva foamei, ea s-a declarat "disperată să vadă o ţară fără justiţie şi lege".
Partidul aflat în prezent la putere în Bolivia, Mişcarea spre Socialism (MAS), fondat de Morales, afirmă că Anez a încălcat etapele constituţionale şi că ea făcea parte dintr-un complot pus la cale de dreapta boliviană, Biserica Catolică, Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Statelor Americane (OSA) care a denunţat neregularităţi în procesul electoral.
După un an de preşedinţie interimară, Anez a recunoscut victoria lui Luis Arce, candidat al MAS şi succesor al lui Evo Morales, în alegerile prezidenţiale din octombrie 2020 şi i-a predat puterea.
Morales, întors în Bolivia după mai multe luni de exil în urma victoriei lui Luis Arce, "o ţine în detenţie ca pe un trofeu, pentru a transmite un mesaj de frică pentru toţi liderii opoziţiei şi toţi bolivienii care gândesc altfel", denunţa, în urmă cu câteva luni, Caroline Ribera, fiica fostei preşedinte interimare.
Arestarea Jeaninei Arez în martie a suscitat un val de condamnare pe plan internaţional. În 2021, Anez a fost selecţionată pentru Premiul Saharov pentru apărarea libertăţii de gândire al Parlamentului European, decernat în final opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Marţi, 21 de foşti preşedinţi de ţări latino-americane au cerut ONU un raport asupra unor eventuale "abuzuri de putere" la adresa ei.
Jeanine Anez este de asemenea urmărită penal pentru "terorism", "rebeliune" şi "conspiraţie", însă ancheta continuă. Ea mai este acuzată de "genocid" în urma unor plângeri ale familiilor victimelor represiunii întreprinse de forţele de ordine în noiembrie 2019 în fiefurile lui Morales.
