În primele opt luni din 2025, România a înregistrat o scădere a producției interne de energie cu 3,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce importurile au urcat cu 13,5%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Deși resursele totale de energie primară și cele de energie electrică au consemnat creșteri la nivel general, tendința arată o diminuare a capacității interne de producție și o nevoie mai accentuată de resurse din afara țării.
În intervalul ianuarie–august 2025, resursele de energie primară au însumat 22,29 milioane tone echivalent petrol (tep), cu aproape un milion tep mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Producția internă a ajuns la 10,95 milioane tep, în scădere cu 3,3%, în timp ce importurile s-au ridicat la 11,34 milioane tep, cu 13,5% peste nivelul din 2024.
Situația producției de energie electrică
Totalul resurselor de energie electrică s-a ridicat la 45,89 miliarde kWh, cu 4,1% mai mult decât în primele opt luni din 2024. Evoluțiile însă au fost diferite în funcție de sursa de producție:
• termocentralele au produs 10,89 miliarde kWh (–4,3%),
• hidrocentralele au înregistrat 8,08 miliarde kWh (–23,7%),
• centralele nuclearo-electrice au generat 7,08 miliarde kWh (+1,1%),
• energia eoliană a scăzut la 3,76 miliarde kWh (–8,2%),
• energia solară a crescut la 3,44 miliarde kWh (+35%).
Consumul și exporturile
Consumul final de energie electrică a totalizat 33,3 miliarde kWh, în scădere cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2024. În economie, consumul s-a redus cu 1,8%, însă populația a utilizat cu 2,5% mai multă energie. Iluminatul public a înregistrat o contracție de 5,3%.
În același timp, exporturile au crescut semnificativ, până la 9,35 miliarde kWh (+29%), iar consumul tehnologic propriu al rețelelor și stațiilor a coborât ușor la 3,23 miliarde kWh.
Comentează