O avalanșă de hârtii pline de ură — sute de e-mailuri cu injurii, șpăgi inventate și amenințări explicite cu acid și crimă la adresa magistraților, polițiștilor şi chiar a copiilor lor — a transformat viața unor procurori şi judecători într-un coșmar. Astăzi, Curtea de Apel Craiova a pronunțat condamnarea definitivă a fostei profesoare, găsind-o vinovată de ultraj și ultraj judiciar; totuși, judecătorii au luat în calcul rezultatele expertizei psihiatrice și au decis o sancțiune care îmbină răspunderea penală cu măsuri ce țin cont de starea ei psihică.
O hotărâre motivată a Curții de Apel Craiova scoate la lumină un caz-scuturător: Mariana S., fost cadru didactic, a fost condamnată pentru două infracțiuni de ultraj judiciar și o infracțiune de ultraj, după ce a trimis în cascadă e-mailuri cu amenințări explicite – inclusiv cu „acid sulfuric aruncat în ochii primului copil de magistrat sau polițist” – către un prim-procuror, o judecătoare și șeful unui inspectorat județean de poliție. Cazul, pornit de la un conflict vechi cu asociația de proprietari și o executare silită, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina; sentința de fond a fost menținută în apel de Curtea de Apel Craiova.
De la datorii la asociația de proprietari la emailuri cu amenințări cu moartea
Potrivit hotărârii, tensiunile au început încă din 2017, când Asociația de Proprietari nr. 96 a obținut în instanță sume de bani de la inculpată, iar în 2021 executarea silită a fost încuviințată. În acest context, Mariana S. a deschis un adevărat tir de petiții și sesizări, pe care le-a trimis – adesea în serie – către instanțe, parchete, MAI, prefectură și primărie. Multe dintre acestea erau pline de insulte și amenințări de o violență ieșită din comun.
Instanța consemnează că pe adresa Parchetului au sosit, în doar câteva luni (aprilie–iulie 2021), cinci e-mailuri care îl vizau pe Gheorghe C., atunci prim-procuror (actualmente prim-procuror Parchetul de pe Lângă Tribunalul Mehedinţi). Într-un mesaj din 20.04.2021, inculpata scrie negru pe alb: „…acest caz se termină cu [crimă]… primul magistrat sau copil de magistrat pe care îl întâlnesc îi arunc acid sulfuric în ochi…”
Campanie de teroare prin sute de e-mailuri
În 08.06.2021 revine cu presiuni: dacă nu i se comunică „caseria și persoana calificată” pentru plata consumului „real”, „la primul magistrat sau copil de magistrat îi arunc acid sulfuric în ochi… rămâi direct răspunzător”. Iar pe 17.06.2021 tonul escaladează în injurii grobiene și amenințări fățișe: „…până mâine să-mi comunici… De mâine îți trimit pe internet…”
Pe 07.07.2021 și 10.07.2021, inculpata trimite noi rafale de mesaje (inclusiv în CC către alte parchete), repetând explicit: „Arunc acid sulfuric în ochii primului copil de magistrat sau polițist pe care îl întâlnesc…”
Curtea notează că trimiterea obsesivă la „crimă ca la [un caz real de dublu omor din 2021]” a amplificat impactul psihic. Prim-procurorul a declarat că i-a fost teamă pentru cele două fiice ale sale, subliniind că nu o cunoștea pe autoarea mesajelor, ceea ce făcea amenințarea imprevizibilă.
Șeful Poliției, vizat cu 7 mesaje: „Primul polițist sau copil de polițist…”
Nici poliția nu a scăpat. Curtea reține șapte mesaje expediate către comisarul-șef Ștefan B. (pe atunci șef al IPJ), MAI și un inspectorat general, în care inculpata reia aceeași „rețetă”: acuzații că „s-au luat șpăgi”, injurii puternice, plus amenințarea standard: „Primul polițist sau copil de polițist… îi arunc acid sulfuric (vitriol) în ochi” (27.05.2021)
„În trei zile nu primesc în scris anularea actelor… atunci primul polițist, judecător sau copil de judecător… acid sulfuric în ochi” (28.05.2021)
Inițial, ofițerul nu a luat în serios ieșirile, dar – arată instanța – „caracterul amenințător a devenit tot mai puternic cu trecerea timpului”. Când au apărut referiri directe la copii, comisarul-șef a resimțit o stare reală de temere, mai ales că știa că inculpata preda și ar fi putut avea acces la medii frecventate de minori.
Limbaj violent și vulgar, presiuni asupra anchetelor
Un alt episod revoltător: într-o contestație la executare depusă chiar la Judecătoria competentă, Mariana S. se adresează expres președintei instanței de atunci, judecătoarea Ana P., și notează în clar:
„Vă informez… că se va termina cu [crimă] unui magistrat sau copil de magistrat… așa cum s-a întâmplat la [cazul mediatizat]”.
Judecătoarea a declarat că, deși are două decenii de experiență pe penal, amenințările – formulate în registru explicit – au alarmat colectivul, mai ales pe colegele cu copii minori.
De la condamnare la închisoare, la expertiza psihiatrică
Pe parcursul procesului, Mariana S. a recuzat de cinci ori președintele completului (toate respinse), a depus zeci de petiții și sesizări și a absentat repetat, deși inunda dosarul cu noi cereri. Expertiza medico-legală psihiatrică a descris o „decompensare interpretativă la o personalitate cverulentă”, dar a stabilit fără echivoc că discernământul a fost și este păstrat.
Verdictul: trei condamnări, contopite în amendă penală de 7.700 lei
Curtea a reținut, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârșirea a:
ultraj judiciar (continuat) împotriva prim-procurorului (5 acte materiale);
ultraj (continuat) împotriva șefului IPJ (7 acte materiale);
ultraj judiciar împotriva judecătoarei-președinte (prin cererea depusă la instanță).
În individualizarea pedepsei, instanța a punctat gravitatea amenințărilor, caracterul lor repetat, afectarea libertății psihice a magistraților și a polițistului, precum și pericolul pentru autoritatea justiției. Ținând cont de timpul scurs (peste 3 ani și jumătate) și de concluziile expertizei, judecătorii au apreciat că amenda penală este „suficientă pentru a-și atinge scopul preventiv-educativ”.
Pedepsele pentru cele trei fapte au fost contopite, rezultând 7.700 lei amendă (4.800 lei pedeapsa cea mai grea, sporită cu 2.900 lei – o treime din totalul celorlalte pedepse). Instanța subliniază însă că „nu poate trece cu vederea atitudinea procesuală”: sute de petiții irelevante, cereri repetate, absențe, plus refuzul constant de a înțelege caracterul penal al propriilor fapte.
De ce a contat fiecare cuvânt
Curtea explică limpede: chiar dacă amenințările nu vizau mereu o persoană nominalizată, formularea de tipul „primul magistrat/copil de magistrat pe care îl întâlnesc” este suficient de precisă cât să inducă temere reală și să producă o stare de pericol pentru înfăptuirea justiției. Repetarea, invocarea unui caz recent de dublu omor, plus referirile la „vitriol” – toate la un loc au făcut mesajele „apte nu doar să provoace teamă, ci să o producă efectiv”, notează instanța.
Context procedural
Cauza a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, trimisă în judecată prin rechizitoriul din 08.11.2021 și judecată în primă instanță, apoi în apel la Curtea de Apel Craiova, care a menținut soluția pe fondul probelor: e-mailuri listate, percheziții informatice ce dovedesc că adresa electronică aparținea inculpatei, depoziții ale persoanei vătămate și martorilor, precum și expertiza psihiatrică.
Comentează