Cum au decăzut profesorii în ochii lui Iohannis în cele două mandate: 'Este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli'

Klaus Iohannis recunoștea în anul 2014, în cartea sa „Pas cu pas”, că profesorii au o viață grea în România: „Este greu să aștepți de la un profesor să aibă performanțe dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește”, spunea președintele României. „Consider că este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli, despre elevi sau despre părinți ori dacă îi răzvrătește pe unii împotriva celorlalți”, mai spunea liderul de la Palatul Cotroceni, în contradicție cu declarația făcută joi, 1 iunie, când a punctat: „Cum indrazneste cineva să puna în dificultate examenele generale? Guvernul le-a dat tot ce au cerut si acum continua greva si daca liderii de sindicat nu se inteleg intre ei, dascalii vor intelege foarte bine acest semnal.”

Vă prezentăm în continuarea ce spunea Klaus Iohannis în cartea Pas cu pas din 2014:

„Cea mai mare problemă, după părerea mea, nu ar fi calitatea acestei categorii profesionale, fiindcă și ea este urmarea altor factori. Este greu să aștepți de la un profesor de liceu să aibă performanțe excepționale dacă nu reușește să întrețină o familie cu salariul pe care îl primește. Eventual, dacă ambii membri ai familiei sunt profesori, reușesc să ajungă la ceva ce se numește „nivel de subsistență”, dar mai mult, probabil că nu.

Profesorii nu sunt plătiți prost de ieri, de azi, ei sunt remunerați total necorespunzător de multă vreme. Nici în anii comunismului nu au fost recompensați corespunzător pentru munca lor, însă lucrurile s-au înrăutățit după Revoluție. Este, de asemenea, greu de crezut că dascălii, la modul general, vor avea cu toții dorința să lucreze foarte bine dacă societatea, în ansamblul său, are față de ei o atitudine mai degrabă de condescendență sau de ușor dispreț. E suficient să ne uităm puțin în urmă și o să vedem foști și actuali președinți sau foști prim-miniștri care au rostit cuvinte negative la adresa cadrelor didactice, lucru care este inadmisibil. Președintele sau premierul țării noastre nu poate să iasă la televizor și să facă afirmații depreciative la adresa unei întregi caste profesionale. Este pur și simplu inadmisibil, iar acest lucru denotă că, de fapt, acei politicieni nu sunt preocupați de sistemul educațional decât la nivel declarativ, politicianist.

Consider că este profund în neregulă dacă președintele țării vorbește de rău despre dascăli, despre elevi sau despre părinți ori dacă îi răzvrătește pe unii împotriva celorlalți. Cred că rolul Președintelui României este acela de a introduce — sau de a reintroduce — în spațiul public dezbateri ample pe teme cum este educația și de a crea un cadru care le permite specialiștilor și politicienilor să se reunească și să caute soluții care să fie viabile și valabile pentru o perioadă mai lungă.

Pentru a ridica discuția la un nivel de strategie socială, cred că este bine să mai ținem cont și de alte aspecte. Schimbarea care să garanteze calitatea învățământului poate fi realizată. Fiecare în parte putem să lucrăm la calitatea învățământului, putem să facem încă o reformă curriculară. Se poate schimba structura anului școlar, cum s-a făcut de foarte multe ori în ultima vreme. Putem să discutăm dacă este mai bine să avem examene inițiale sau evaluări finale ori un sistem mixt, putem să introducem sau să reintroducem examene de admitere sau de finalizare. Toate acestea sunt opțiuni care pot fi dezbătute” (Klaus Iohannis, Pas cu pas, Editura Curtea Veche, București, 2014, p. 170-171).

Vă prezentăm în continuare ce spunea Klaus Iohannis, în 1 iunie 2023:

„Greva a durat un pic mult si se pune intrebarea cine negociaza pentru dascali, fiindca liderii de sindicat tot vin si tot pleaca, ei sunt in fel de interfata. Este extrem de greu de imaginat cum poate functiona o negociere pe aceasta baza, de aceea premierul a hotarat foarte corect sa dea aceasta OUG indiferent de cum se negociaza

Eu sper ca oamenii sa se intoarca marti la scoala pentru ca nu mai au pentru ce sa faca greva. Eu cred ca foarte multi dascali se vor intoarce pur si simplu la scoala si bine fac.

Cum indrazneste cineva sa puna in dificultate examenele generale? Guvernul le-a dat tot ce au cerut si acum continua greva si daca liderii de sindicat nu se inteleg intre ei, dascalii vor intelege foarte bine acest semnal.

Întreaga clasă politică a neglijat educaţia timp de 30 de ani aproape. Prima dată când educaţia a fost pusă la nivelul care i se cuvine a fost cu ocazia proiectului meu România Educată. Ştim cu toţii că educaţia se face cu mult entuziasm, cu multă dăruire, este foarte valoroasă, dar nu vine pe gratis şi dascălii trebuie să primească ce li se cuvine. De asta oamenii au foarte supăraţi când în Parlament din proiectul de lege a fost scoasă exact partea cu salarizarea, fiindcă acolo, iniţial, a fost prevăzut într-un articol că salarizarea în învăţământ, la nivel de debutant începe de la salariul mediu pe economie. Cred că este de foarte mult bun simţ să nu începe de sus, să începi din medie. Când a fost scos acest articol oamenii s-au simţit jigniţi şi de aceea am spus, din capul locului, că solicitările lor sunt legitime. Odată şi odată trebuie să vedem că li se cuvine mai mult decât au primit până acum. Asta este partea de bază, principială.

După ce s-a negociat în repetate rânduri, şi după ce au fost la mine şi am discutat cu Guvernul, cred că s-a văzut că s-a văzut cu ochiul liber că s-a schimbat un pic abordarea. Guvernul a decis să le acorde în principiu două lucruri importante. Primul, care nu este foarte dezbătut în public, dar mie mi se pare cel mai important este recunoaşterea prin act normativ a dreptului de a avea o grilă de salarizare care porneşte de la salariu mediu pe economie. Şi asta îi va pune pe dascăli exact acolo unde le este locul natural în ecosistemul economic. Acest lucru a fost garantat deja prin ordonanţa de urgenţă care s-a dat astăzi. Al doilea lucru, tot uşor de înţeles, oamenii au spus – bun şi până atunci? Până atunci există creşterile salariale care au fost statuate astăzi prin ordonanţă de urgenţă, prin care cadrele didactice primesc lunar 1.000 de lei în plus la salariu şi personalul nedidactic primeşte 400 lei lunar. Guvernul a avut grijă să rezolve pe termen mediu şi lung grila de salarizare care va fi în noua lege a salarizării unice, dar a avut grijă şi pe termen scurt să existe această compensaţie în plus, fiindcă oamenii au spus, pe bună dreptate, când va apărea noua lege? Şi Guvernul a introdus în această ordonanţă că legea, chiar dacă apare poate mai târziu şi se acordă aceste creşteri doar în tranşe, totuşi se garantează că la nivelul anului 2024 cel puţin 40% din această creştere pe noua grilă va fi realizată efectiv. Deci sunt trei lucruri foarte importante.

Greva a durat un pic mult şi se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin şi tot pleacă, dar ei sunt doar un fel de interfaţă, cum sunteţi voi media, Guvernul le spune ceva sau eu, ei se duc şi le consultă oamenii. Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcţioneze o negociere pe această bază, de aceea premierul a hotărât foarte corect să dea această ordonanţă, indiferent de cum se negociază. De ce? Fiindcă noi toţi şi eu şi Guvernul şi coaliţia au înţeles că sunt solicitări legitime şi le garantează indiferent de ce se negociază cu aceşti reprezentanţi ai sindicatelor. Eu sper să se înţeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului şi oamenii să se întoarcă de marţi la şcoală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă grevă. Pe termen mediu şi lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creşteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris prin ordonanţă garanţii că Guvernul se va ţine de ce a promis. Atunci eu cred că foarte mulţi dascăli care oricum au considerat că deja este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur şi simplu la şcoală şi bine fac.”

Explicație foto: extras din cartea lui Klaus Iohannis, Pas cu pas, 2014.