În programul de guvernare dat publicității pe 16 octombrie, echipa lui Dacian Cioloș susține că își asumă o libertate restrînsă de acțiune. Dar lista priorităților sale nu este deloc lipsită de ambiție.
Viziune
Guvernul Cioloș pornește la drum cu un mandat limitat:
„Acest Guvern nu poate, şi nu îşi va asuma, să se angajeze pe toată fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce îşi asuma acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr dar cu impact şi relevanta sistemică, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat față de forţele politice şi față de societate.”
Principala sarcină asumată de Guvern va fi să asigure corecta organizare a alegerilor din 2016 precum și un cadru structural neutru din punct de vedere politic. Guvernul va informa Parlamentul și societatea civilă în ceea ce privește măsurile pe care le va adopta.
„Totodată, acest Guvern va căuta să creeze mecanisme optime de informare a mediului politic în legătură cu măsurile executive sau legislative (s. mea) pe care le va adopta. Aceeaşi logica va fi aplicată şi fata de toţi partenerii sociali.”
Este de așteptat că fraza de mai sus să fie criticată, deoarece legiferarea este atributul Parlamentului.
Guvernul se va focaliza pe stabilizarea macroeconomică, absorbția de fonduri europene și va trata investițiile în infrastructură ca o prioritate. Astfel, premierul desemnat pare să preia indirect criticile aduse guvernării Ponta. Totuși, cu altă ocazie, Cioloș a spus că nu își propune să anuleze măsurile luate de predecesorul său:
„Ceea ce pot să spun - am spus-o şi partidelor - nu am intenţia să vin şi să tai din buget sau diferitele propuneri, decizii care au fost luate deja de Parlament. În schimb, nici nu vreau să pun în pericol credibilitatea României prin propunerea unui buget care să nu aibă suficientă consistenţă şi soliditate”
Ținând cont și de mandatul limitat pe care îl are un tehnocrat, ne putem aștepta ca măsurile de relaxare fiscală întreprinse de guvernarea Ponta să nu fie anulate și ca măcar o parte din deciziile legiferate dar care nu au intrat în vigoare să fie aplicate. În schimb, Guvernul va încerca să nu ofere noi facilități în an electoral firmelor sau populației.
Guvernul pare să dorească o politică mai asertivă în contextul actual european și internațional, dar se ferește să spună deocamdată care vor fi pozițiile sale. Ni se spune, însă, că România trebuie „să îşi aleagă strategia de negociere în ceea ce priveşte cerinţele Marii Britanii, [...] să îşi fixeze poziţia în gestionarea crizei migranţilor şi în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcţionare Schengen”. De asemenea, „parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politici externe a României”. Textul programului de guvernare este critic față de Federația Rusă, a cărei politică externă „generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, față de care România trebuie să găsească răspunsuri şi strategii adaptate”.
În condițiile în care președintele este titularul constituțional al politicii externe, iar Cioloș are, inevitabil, o reprezentativitate limitată, va fi esențială coordonarea dintre cele două palate, Cotroceni și Victoria. De aceea, cel mai probabil, textul programului se ferește să facă angajamente.
Priorități și plan de măsuri
Programul listează și o serie de priorități, precum și un plan de măsuri. Aici remarcăm o ambițioasă reformă electorală. Cabinetul propus își dorește:
- Două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români”.
- Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării.
- Facilitarea implicării grupurilor cetăţeneşti în formularea de iniţiative legislative.
- Digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.
Aceste măsuri contestă compromisul politic realizat de PNL și PSD în privința legilor electorale. Mai mult, realizarea unor asemenea măsuri la inițiativa Guvernului ar pune în discuție și mai mult legitimitatea Parlamentului. Nu este de așteptat că partidele să vadă cu ochi buni asemenea idei. Pe termen imediat acest punct nu va crea probleme la confirmare, dar comisiile au posibilități semnificative de sabotaj.
Ambițioase sunt și planurile vizavi de sistemul educațional. Mai multe măsuri vizează:
„Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană. Promovarea educației inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate.”
Un plan atât de ambițios se va izbi probabil de opoziția sindicatelor și, cu siguranță, de cea a profesorilor care au reformat sistemul până acum într-un mod care să le fie lor confortabil. Experiența lui Daniel Funeriu este grăitoare în acest sens.
Dincolo de direcțiile generale remarcate mai sus, remarcăm crearea unei platforme online pentru dialog cu societatea, accesul tuturor românilor la vot și digitalizarea procesului electoral în regim de urgență, profesionalizarea Secretariatului General al Guvernului printr-0un proiect pilot care să poată fi apoi extins.
Redăm mai jos lista completă a priorităților:
1. Un Guvern deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile democratice şi cu societatea ca actor politic:
- Deschiderea sistemului politic prin facilitarea inițiativei legislative a cetățenilor și grupurilor civice;
- Cultivarea unui dialog constant cu societatea civilă, mediul de afaceri, sindicatele, organizațiile patronale, asociațiile profesionale și asociațiile minorităților naționale;
- Crearea unor platforme online de interacțiune sistematică între Guvern și societate;
2. Poziționarea activă a României ca actor strategic în context regional, european şi internaţional, cu atenţie pe relaţiile de vecinătate:
- Afirmarea anvergurii politice a României la nivelul UE;
- Întărirea parteneriatului strategic cu SUA și respectarea obligațiilor care revin
țării din calitatea de membru NATO;
3. Susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi a continuării luptei împotriva corupţiei;
4. Niciun proces electoral din România nu mai trebuie să fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare:
- Accesul tuturor românilor la vot;
- Digitalizarea listelor și a procesului electoral în regim de urgenţă;
5. Îmbunătăţirea eficientei administrației publice, în serviciul cetăţeanului:
- Derulare proiect pilot de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului;
- Extinderea proiectului pilot și în alte zone ale administrației publice;
6. Îmbunătăţirea sistemului de protecție civilă pentru creșterea siguranței cetățeanului, eficientizarea managementului sistemului de urgență și protecția infrastructurii critice:
- Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat;
- Creşterea eficienţei ISU şi a altor servicii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei civile;
7. Revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții (inclusiv de infrastructură) în scopul creării de locuri de muncă și a creșterii productivității;
8. Identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor Europene, cu accent pe creşterea gradului de utilizare şi a calităţii proiectelor finanţate;
9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical în societate și reducerea migrației acestora în străinătate;
10. Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic.
Programul de guvernare integral poate fi consultat aici.
Comentează