Într-o operaţiune secretă de sabotare, care a durat un deceniu, CIA, agenţia de spionaj americană, a aruncat seminţe de mac modificate în încercarea de a reduce potenţa recoltei de opiu din Afganistan, care aducea traficanţilor miliarde de dolari, relatează The Washington Post, potrivit news.ro.
În 20 de ani de război sângeros în Afganistan, Statele Unite au aruncat o multitudine de arme din cer: milioane de tone de muniţie. Rachete Hellfire lansate de drone Predator. Chiar şi „mama tuturor bombelor”, cea mai puternică bombă non-nucleară existentă. Dar, printre proiectilele mai convenţionale, s-au numărat şi mici seminţe de mac. Miliarde de seminţe. Timp de peste un deceniu, Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a condus un program îndrăzneţ şi strict secret pentru a manipula în mod ascuns recolta profitabilă de mac a Afganistanului, acoperind câmpurile fermierilor afgani cu seminţe special modificate pentru a germina plante care nu conţineau aproape deloc substanţele chimice rafinate în heroină, a aflat The Washington Post (WP).
Programul secret, care nu a fost dezvăluit până acum, este un capitol neraportat al războiului SUA din Afganistan, care a avut loc între 2001 şi 2021, şi face parte din lunga istorie zbuciumată a eforturilor americane de combatere a narcoticelor la nivel global, de la America Latină până în Asia.
Existenţa sa a fost confirmată de 14 persoane familiarizate cu aspecte ale operaţiunii secrete, toate vorbind sub condiţia anonimatului pentru a descrie acest proiect secret.
Dezvăluirea programului vine în contextul în care războiul împotriva narcoticelor domină din nou agenda de securitate. Preşedintele Donald Trump a declarat război cartelurilor de droguri din emisfera vestică, ordonând mai mult de o duzină de atacuri letale asupra unor presupuse ambarcaţiuni cu droguri în Caraibe şi în estul Pacificului. El a desemnat cartelurile ca grupuri teroriste şi a dat ordin să fie mutată o vastă forţă navală şi aeriană în regiune. De asemenea, el a autorizat CIA să ia măsuri agresive secrete împotriva traficanţilor de droguri şi a susţinătorilor acestora.
Această ultimă iniţiativă, la fel ca lupta împotriva opiului din Afganistan de acum două decenii, se confruntă cu un succes incert, potrivit foştilor oficiali care au participat la războaiele împotriva drogurilor în trecut, notează WP.
HEROINA AFGANĂ, ATOTPUTERNICĂ ÎNTR-O ŢARĂ ŞUBREDĂ
În Afganistan, la începutul anilor 2000, comerţul înfloritor cu opiu zădărnicea obiectivele SUA, în timp ce trupele americane se angajau într-o luptă mortală pentru a învinge talibanii, a elimina grupurile teroriste şi a stabiliza guvernul slab susţinut de Occident. Heroina afgană a alimentat corupţia în guvernul preşedintelui Hamid Karzai şi în provincii. A contribuit la finanţarea armelor şi echipamentelor talibanilor. Şi a reprezentat principala sursă globală de heroină, cea mai mare parte a drogurilor fiind destinate Europei sau fostei Uniuni Sovietice.
Aliaţii occidentali şi agenţiile guvernamentale americane au dezbătut aprig care strategii ar reduce recolta fără a submina sprijinul rural afgan pentru Karzai. Diplomaţii şi oficialii responsabili cu combaterea drogurilor au dezbătut totul, de la pulverizarea aeriană cu erbicide până la achiziţionarea întregii recolte afgane şi trimiterea acesteia în străinătate pentru a fi transformată în medicamente.
MAC RĂSPÂNDIT PE CÂMĂPURI CU AVIOANE BRITANICE C-130
Dar aproape fără ştirea nimănui, CIA opera propriul program secret de eradicare a heroinei, condus de Centrul pentru Crimă şi Narcotice al agenţiei de spionaj, care dispunea de fonduri generoase în timpul războiului din Afganistan.
Aruncarea din aer a seminţelor de mac modificate a început în toamna anului 2004, au declarat trei persoane familiarizate cu programul. Operaţiunea a fost întreruptă cel puţin o dată şi s-a încheiat în jurul anului 2015, au declarat cei familiarizaţi cu ea.
Operatorii clandestini, care iniţial foloseau avioane britanice C-130, efectuau zboruri nocturne pentru a evita detectarea, împrăştiind miliarde de seminţe special dezvoltate peste întinderi vaste de câmpuri de mac din Afganistan.
RAŢIONAMENTUL DIN SPATELE OPERAŢIUNII
Din câte se ştie, seminţele nu au fost modificate genetic prin editare genetică – o tehnologie ce nu era disponibilă pe scară largă până de curând – ci cultivate şi selectate de-a lungul timpului pentru a produce o plantă care conţinea mai puţine substanţe chimice alcaloide utilizate la producerea heroinei. Detaliile privind momentul şi modul în care au fost dezvoltate seminţele rămân neclare. Însă una dintre surse a declarat că a durat câţiva ani cultivarea şi a implicat încrucişarea lor cu seminţe naturale de mac.
Odată ce seminţele au fost aruncate, scopul era ca plantele care au răsărit din ele să se încrucişeze cu plantele native şi să devină specia dominantă în timp, degradând potenţa generală a culturii.
UN PROGRAM ULTRASECRET
Multe aspecte ale programului rămân clasificate, inclusiv bugetul său, numărul de zboruri efectuate şi indicatorii concreţi privind eficacitatea sa. Programul era atât de secret, încât unii oficiali de rang înalt ai Pentagonului şi ai Departamentului de Stat implicaţi în politica afgană sub preşedinţii George W. Bush şi Barack Obama susţin că nu ştiau nimic despre el sau auziseră doar zvonuri.
CIA a solicitat o autorizaţie scrisă secretă din partea lui Bush pentru a efectua zborurile şi alte aspecte ale operaţiunii.
Guvernul afgan condus de Karzai nu a fost informat când CIA a început programul, au spus persoane familiarizate cu situaţia. Nu este clar nici dacă afganii au aflat mai târziu.
Pe măsură ce programul din Afganistan se apropia de sfârşit, în jurul anului 2015, oficialii americani au discutat despre utilizarea aceleiaşi metode neortodoxe împotriva câmpurilor de mac din Mexic, un alt producător important de heroină, au declarat două persoane familiarizate cu programul.
Planul a fost în cele din urmă respins, deoarece macul din Mexic este cultivat pe parcele mici, pe terenuri deluroase, ceea ce îl face o ţintă mult mai dificilă pentru însămânţarea aeriană decât câmpiile plate din sud-vestul Afganistanului, unde era cultivată cea mai mare parte a recoltei de mac din această ţară, a declarat una dintre persoane.
„GÂNDIRE INOVATOARE”
Campania globală de combatere a traficului de droguri din Afganistan a fost un eşec total, recunosc oficialii occidentali. Aceasta a fost sortită eşecului din cauza certurilor dintre agenţiile din Washington, a tensiunilor dintre SUA şi aliaţii săi, inclusiv Marea Britanie, care a condus efortul internaţional, a sprijinului intermitent din partea lui Karzai şi a guvernului său, precum şi a înrădăcinării cultivării macului în cultura şi economia rurală a Afganistanului.
Pentagonul s-a opus în repetate rânduri unei implicări mai profunde în războiul împotriva drogurilor din Afganistan, argumentând că aceasta îl distrage de la misiunea sa de a elimina teroriştii islamişti şi de a lupta împotriva talibanilor.
Cu toate acestea, mai mulţi foşti oficiali ai CIA şi ai Departamentului de Stat au declarat că programul agenţiei de spionaj de a reduce potenţa culturii de mac din Afganistan a avut succes pentru o perioadă. De asemenea, a fost extrem de costisitor, consumând bugetul operaţional al Centrului pentru Crimă şi Narcotice al CIA.
„Exista sentimentul că a funcţionat. Dar poate că, în timp, a funcţionat mai puţin bine”, a declarat un fost oficial american. „Acesta este, de fapt, un exemplu de gândire creativă şi inovatoare din partea agenţiei. A abordat o problemă într-un mod non-cinetic, non-militar”, a subliniat fostul oficial.
CU CE REZULTATE?
Alţii care cunoşteau programul au fost mai puţin impresionaţi de rezultate, spunând că acesta nu a avut un impact durabil asupra producţiei de opiu din Afganistan şi a ajutat factorii de decizie din administraţia Bush să evite luarea unor decizii dificile în războiul împotriva drogurilor din Afganistan.
Începând din 2001, Statele Unite au cheltuit aproximativ 9 miliarde de dolari pentru a încerca să oprească fluxul de heroină care ieşea din Afganistan. Recolta de mac din Afganistan a scăzut semnificativ între 2007 şi 2011, înainte de a creşte din nou şi de a exploda după 2016, potrivit datelor ONU şi CIA. Talibanii au profitat de pe urma traficului de heroină ani de zile, deşi oficialii americani au avut opinii divergente cu privire la importanţa acestuia pentru finanţele lor.
RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA DROGURILOR
Statele Unite au petrecut decenii luptând împotriva narcoticelor ilegale la nivel global, interceptând transporturi, infiltrându-se în reţelele de trafic şi extrădând baroni ai drogurilor. Trump a considerat problema o ameninţare la adresa securităţii naţionale, la fel ca terorismul internaţional, şi a autorizat utilizarea forţei militare pentru a permite atacuri asupra presupuşilor traficanţi pe mare, ceea ce, potrivit multor foşti oficiali şi experţi juridici, încalcă dreptul internaţional. El a folosit şi puterea economică, sugerând că va reduce tarifele vamale aplicate Chinei dacă aceasta va limita exportul de precursori chimici utilizaţi la fabricarea drogului sintetic mortal fentanil.
În cazul plantelor cultivate pentru narcotice, Washingtonul a încercat mai multe abordări. În Columbia, fondurile americane au finanţat pulverizarea aeriană pe scară largă a erbicidului glifosat peste plantaţiile de coca, utilizate pentru producerea cocainei. Oficialii americani au susţinut că programul a reuşit să reducă recolta.
În Peru, agenţiile americane de control al drogurilor au testat o combinaţie conţinând erbicid, dar aceasta nu a fost niciodată aruncată, a declarat un fost oficial american.
În Afganistan, Biroul Internaţional pentru Narcotice şi Aplicarea Legii din cadrul Departamentului de Stat a susţinut pulverizarea aeriană agresivă a erbicidului, pe modelul columbian. Dar Pentagonul, CIA şi guvernul britanic s-au opus pulverizării, argumentând că aceasta ar afecta eforturile de a câştiga populaţia afgană de partea lor în faţa talibanilor. La fel au făcut şi înalţi oficiali afgani, care au afirmat că substanţele chimice ar putea otrăvi apele subterane într-o societate puternic agricolă.
GESTURI EXTREME
Ambasadorul SUA în Afganistan, William Wood, fost ambasador în Columbia, era atât de convins de eficacitatea pulverizării încât s-a oferit să stea, îmbrăcat într-un costum de baie Speedo, într-o cuvă cu glifosat în Massoud Circle din Kabul, pentru a demonstra siguranţa acestuia, au declarat trei foşti oficiali de rang înalt. Aşa s-a ales Wood cu porecla „Chemical Bill”.
Oficialii americani erau atât de încrezători că guvernul afgan va aproba în cele din urmă planul de erbicidare, încât au mutat glifosatul şi echipamentul pentru pulverizarea terestră în Kabul. Însă cabinetul afgan a respins ideea în ianuarie 2007. Potrivit mai multor foşti oficiali americani, nu a avut loc niciodată o pulverizare semnificativă cu erbicide a macului afgan.
Pe măsură ce impasul privind pulverizarea se prelungea, administraţia Bush a explorat strategii de control mai neconvenţionale.
Unele propuneri erau de-a dreptul exotice. Oficialii Departamentului de Stat au dezbătut inclusiv utilizarea micotoxinelor, otrăvuri produse de ciuperci, au declarat doi foşti oficiali. Începând din 1998, Naţiunile Unite şi Statele Unite au finanţat cercetări la un fost laborator sovietic din Uzbekistan asupra unei ciuperci care infectează şi ucide plantele de mac.
Dar exista o problemă: otrăvurile ar fi putut ucide din greşeală nu numai macul, ci şi culturile alimentare afgane, ducând la foamete.
SOCOTELILE CIA
Programul secret al CIA a continuat chiar şi în timp ce dezbaterea despre pulverizarea erbicidelor era în toi, iar lansările aeriene au început în 2004. Aceasta a implicat o sincronizare atentă şi o orchestrare elaborată şi a fost precedat de ani de cercetări agricole secrete. Seminţele trebuiau aruncate la sfârşitul toamnei, când fermierii afgani îşi plantau propriile seminţe. Trebuia „să se aibă grijă să nu iasă prea mult în evidenţă”, astfel încât fermierii afgani să nu observe nimic neobişnuit, dar şi „să se asigure că, în timp, acestea vor deveni cultura dominantă” sau soiul dominant de mac, a povestit un fost oficial american de rang înalt familiarizat cu începuturile programului.
Plantele americane nu numai că nu conţineau practic deloc morfină, dar erau cultivate pentru a încolţi devreme şi a produce flori roşii deosebit de vii, ceea ce le făcea atractive pentru fermierii afgani care, spera CIA, le-ar fi recoltat şi replantat seminţele.
Mai mulţi oficiali au declarat că exista şi speranţa că fermierii vor păstra şi vor vinde o parte din seminţe, răspândindu-le pe pieţele agricole dinamice ale ţării.
Zonele „bombardate” cu seminţe din aer au fost vizate din nou în anii următori, cu scopul de a face plantele modificate să devină soiul dominant de mac de opiu. Progresul programului a fost evaluat în mai multe moduri, au declarat două persoane familiarizate cu subiectul. Supravegherea aeriană şi imaginile satelitare au arătat că fermierii îşi curăţau câmpurile de plantele neproductive. Interceptările electronice au surprins conversaţii între cultivatorii de opiu. Au existat chiar şi verificări ocazionale la faţa locului, în câmpurile fermierilor, oficialii americani ascunzând adevăratul scop al vizitei lor.
PROBLEME CU FINANŢAREA
Operaţiunea CIA a continuat şi după preluarea mandatului de către Obama în 2009.
Programul, care a fost întotdeauna costisitor, s-a încheiat din cauza problemelor financiare, au declarat mai multe persoane. Bugetul centrului antidrog al CIA era redus, iar agenţia de spionaj a încercat să convingă alte agenţii – Pentagonul, Administraţia pentru Combaterea Drogurilor, Departamentul de Stat – să finanţeze aruncarea seminţelor de mac.
În ultimii ani, Biroul Internaţional pentru Narcotice şi Aplicarea Legii al Departamentului de Stat a preluat costurile combustibilului, întreţinerii şi reparaţiilor aeronavelor, dar nu a efectuat niciodată împrăştieri aeriene, au spus cei familiarizaţi cu programul.
REZULTATUL
Timp de aproape două decenii, au existat zvonuri persistente printre fermierii afgani că străinii le-au distrus recolta de mac, fie prin pulverizarea secretă, fie prin falsificarea îngrăşămintelor pe care le foloseau, fie prin răspândirea deliberată a bolilor. S-a dovedit că aceste zvonuri nu erau complet nefondate.
Când armata SUA – şi CIA – s-au retras în cele din urmă din Afganistan în mod haotic în 2021, comerţul cu opiu reprezenta între 9 şi 14% din produsul intern brut al Afganistanului, sau între 1,8 şi 2,7 miliarde de dolari, potrivit Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate.
După ce au preluat controlul asupra ţării, talibanii au interzis producţia de opiu. Până în 2023, cultivarea a scăzut cu 95%. Însă, potrivit ONU, recolta a crescut cu 19% anul trecut şi s-a mutat în nord-estul ţării, departe de zonele tradiţionale de cultivare a macului, care au fost cândva ţinta CIA.
Comentează