Peste 1.000 de elevi din Timişoara, de la ciclul primar şi gimnazial până la cel liceal, au deprins să aleagă meniuri sănătoase, o alimentaţie lipsită de nutrienţi care le aduc kilograme în plus pe cântar, dar şi să fie prieteni buni cu natura, dând o viaţă frumoasă şi "parfumată" unor reziduuri alimentare, care, altfel, ar fi nocive mediului înconjurător, potrivit Agerpres.
Printre aceştia se numără şi zecile de copii din ciclurile pre-liceale ale Şcolii Gimnaziale nr. 2 din Timişoara, care au învăţat de la doamnele învăţătoare şi profesoare să-şi pregătească singuri sandvişul de acasă sau, dacă sunt mai micuţi, ştiu ce să le spună părinţilor că e gustos şi sănătos pentru micul dejun de la şcoală.
Şi, cel puţin o dată pe lună, ca într-o şezătoare, povestesc istorioare despre măr, roşii, plante aromatice şi flori pentru decor, în timp ce modelează lumânări parfumate din uleiul reciclat.
Directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 2, Oana Pentea, a relatat, pentru AGERPRES, că spaţiul generos al curţii a permis inclusiv crearea unei mici grădini unde copiii plantează diferite legume, mai ales roşii, pe care le vor gusta, la vară.
"Proiectul a pornit de la o doamnă învăţătoare a şcolii, care a urmărit mai mult timp copiii, comportamentul lor alimentar, starea lor de sănătate, pentru că noi ne uităm la copii sub toate aspectele. Unii erau mai pufoşi, cu predispoziţie de a deveni supraponderali. Şi de aici, doamna învăţătoare a legat aceste aspecte şi de alimentaţia celor mici şi aşa a apărut ideea centrală, că nu prea sunt prieteni cu fructele, cu legumele şi s-a gândit că nu ar strica să se dedice unor activităţi specifice pe această parte, de formare a unor comportamente sănătoase la cei mici. Pe partea de alimentaţie, noi îi îmbiem la şcoală cu fructe, dar ar trebui să fie formată deprinderea în ceea ce priveşte modul în care se ajunge şi la consumul lor. Astfel, copiii s-au împrietenit şi cu natura şi totul a ajuns să se lege ca zalele unui lanţ: ei au devenit prieteni ai naturii şi participă şi la activităţile de plantare, în grădina şcolii sau în ghivece. Dar, până s-a ajuns la plantatul seminţelor în pământ, efectiv, s-a plantat, mai întâi, sămânţa în căpşorul lor. La primăvară, vor deveni adevărate furnicuţe, când vor pune mâna pe câte o greblişoară, după semănatul seminţelor în sol", a declarat prof. Oana Pentea.
Şcoala le-a adus celor mici, pe lângă informaţiile de la orele de biologie despre conţinutul şi binefacerile consumului de fructe şi legume, şi unele întâlniri cu cadre medicale, cu reprezentanţi ai comunităţii sau ai unor firme alături de care au învăţat să facă lumânări parfumate din uleiul alimentar rezidual.
"Elevii şi părinţii au reconstituit traseul unei legume, de la sămânţă la consum, având ocazia să degustate legume proaspete de la producători locali. Sunt aplicate chestionare pentru a evalua şi obiceiurile alimentare ale părinţilor, cei mici învaţă să citească etichete şi să înţeleagă importanţa consumului alimentelor de sezon. În cadrul activităţilor practice, copiii noştri au făcut diverse obiecte din materiale naturale, lumânări parfumate, după ce colectează uleiul alimentar folosit. De multe ori, părinţii învaţă de la copii atitudini sănătoase legate de sănătatea alimentară şi a mediului. Revenind la plante, copiii au învăţat şi despre secretele solului, pentru săptămâna verde am achiziţionat un kit, să măsoare pH-ul solului. Au fost curioşi să afle de ce unele plante se usucă în anumite pământuri, iar în altele le merge bine", a detaliat prof. Oana Pentea.
Şcoala Gimnazială nr. 2 derulează acest proiect alături de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (CRIES), în cadrul programului La Pas.
CRIES aduce legumele la şcoală şi organizează activităţi pentru ca elevii să înveţe să prepare şi să consume gustări sănătoase, să ţină jurnale alimentare, să creeze mici grădini, să colecteze uleiul uzat, să coasă şi să repare haine şi să facă diferenţa între nevoi esenţiale şi consum excesiv. Aceste activităţi au loc în mai multe şcoli din Timişoara, începând din septembrie, prin Programul "La Pas - Educaţie pentru schimbare".
Zece profesori implementează proiecte care promovează alimentaţia sănătoasă, reducerea risipei alimentare, vestimentaţia sustenabilă şi consumul responsabil. Aceste proiecte sunt desfăşurate în patru licee şi trei şcoli gimnaziale din Timişoara, inclusiv Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară şi Liceul Teoretic "Dositei Obradovici". La Liceul Waldorf, elevii vor face vizite la piaţă şi vor pregăti reţete împreună cu părinţii. La Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară, liceenii sunt încurajaţi să vină cu fructe şi legume la şcoală şi va fi o analiză comparativă între mâncarea de acasă şi fast-food. De asemenea, se colectează date despre risipa alimentară pentru a găsi soluţii inovative.
Mihaela Veţan, preşedintele CRIES, explică, pentru AGERPRES, că la Liceul Tehnologic de Transporturi Auto, elevii învaţă despre alimentaţia sănătoasă şi plantarea de plante aromatice. Liceul Teoretic "Dositei Obradovici" îi învaţă pe elevi să-şi repare hainele şi să evite cumpărăturile nesustenabile. Proiectele includ şi reutilizarea materialelor textile la Şcoala Gimnazială Nr. 30.
"La Şcoala Gimnazială Nr. 2, de exemplu, elevi şi părinţi au reconstituit, în această toamnă, drumul unei legume - de la sămânţă şi până să ajungă în farfurie. Totodată, cu sprijinul Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, au avut ocazia să deguste legume proaspete de la producători locali. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului 'Minte sănătoasă în corp sănătos', implementat pe parcursul anului şcolar 2025-2026, prin programul La Pas. Pe viitor, copiii vor amenaja chiar în incinta şcolii o mică grădină. Iniţiativa a plecat de la situaţii concrete sesizate de către profesori: elevii refuză de multe ori biscuiţii şi merele primite la şcoală şi consumă în general puţine legume şi fructe, preferând produsele de patiserie de la supermarket", a subliniat Mihaela Veţan.
Activităţile fac parte din Programul multianual "Repere în cultură", finanţat de Municipiul Timişoara, iar CRIES sprijină cadrele didactice prin resurse financiare şi mentorat
Comentează