Premium
Deputatul PNL Sebastian Burduja a depus în Parlament un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naționale a Lecturii în România, care ar urma să fie celebrată pe 15 februarie în fiecare an, având ca obiectiv încurajarea lecturii și recuperarea decalajului față de media Uniunii Europene.
„România se va dezvolta cu adevărat doar atunci când românii se vor reîndrăgosti de carte. Din păcate, cifrele de azi sunt dramatice. Un român citește mai puțin de cinci minute pe zi și circa o carte pe an, în medie. În comparație, un neamț citește 16 cărți pe an, în medie. Există, în mod clar, o legătură strânsă între preocuparea pentru lectură și dezvoltarea economică și socială a unei țări. Un studiu al Băncii Mondiale arată că ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populații mai sănătoase, mai puține infracțiuni, o creștere economică mai mare. Și ONU consideră educația drept cheia pentru a stopa sărăcia, a proteja planeta și a ne asigura că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate. Cercetările au arătat că cititul este o abilitate vitală pentru a putea avea succes în societate și pentru a putea accede la un loc de muncă bun”, transmite Sebastian Burduja, informează Mediafax.
El amintește că în 2019 a inițiat campania , prin care mii de români, simpli trecători pe stradă, au primit cadou cărți.
„Acum am făcut din Parlament un pas important pentru crearea unui cadru instituțional pentru încurajarea cititului: am depus o propunere legislativă pentru declararea zilei naționale a lecturii, pe data de 15 februarie. Nu este o alegere întâmplătoare; pe 15 februarie s-au născut doi dintre cei mai mari cărturari ai noștri, ctitori ai școlii si culturii românești: Titu Maiorescu și Spiru Haret. Această zi națională va crea cadrul pentru implicarea autorităților locale și centrale, societății civile și a tuturor celor cărora le pasă de carte în activități de încurajare a lecturii, mai ales în rândul elevilor și tinerilor. Le mulțumesc tuturor colegilor care au semnat și care susțin această inițiativă”, adaugă Burduja.
În expunerea de motive, Sebastian Burduja, subliniază atât situația dramatică din România, cât și motivele pentru care era necesară această propunere de încurajare a cititului.
Potrivit liberalului, românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, deși toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă și reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic și social, la nivel colectiv.
„Șase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universității Sussex, alături de creșterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului și creativității. România se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte. Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în 2018, doar 16% dintre români susțin că citesc cărți lunar, în timp ce 35% declară că nu au citit niciodată o carte. De asemenea, un alt studiu Eurostat arată că românii dedică numai 5 minute pe zi cititului și că doar 6,2% dintre români se raportează la lectură ca la o modalitate de a-și petrece timpul. Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună și 8% citesc zilnic. 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc. România se află pe penultima poziție dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul ”, se menționează în expunerea de motive.
România se clasează printre ultimele țări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text. Toate acestea sunt abilități care se pot dezvolta prin lectură.
„Din 1995, România sărbătorește și Ziua Internațională a Cărții, un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova publicarea de cărţi, cititul, dar şi drepturile de autor. Pentru că sărbătorim ziua mondială a cărții prin intermediul UNESCO, inițiativele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru național pentru derularea acestora în școli sau instituții culturale. În plus, majoritatea țărilor care sărbătoresc ziua internațională au și echivalentul național, astfel că necesitatea legii de față nu poate fi pusă la îndoială. În contextul consumului extrem de scăzut de carte și a problemelor grave generate, precum analfabetismul funcțional, România are nevoie de o lege pentru Ziua Națională a Lecturii, care să creeze cadrul derulării de activități specifice de încurajare a cititului, la nivel național și pe plan local. Urmând modelul altor state, care au ales zile naționale de lectură care coincid cu zilele de naștere ale marilor lor scriitori, instituirea Zilei Naționale a Lecturii pe 15 februarie este firească și binevenită, fiind data nașterii a două mari personalități, cu un rol fundamental în dezvoltarea școlii românești și în promovarea lecturii în România, atât prin operele lor literare, cât și prin activitatea politică și socială: Titu Maiorescu (n. 15 februarie 1840 - d. 18 iunie 1917, București) și Spiru Haret (n. 15 februarie 1851 – d. 17 decembrie 1912)”, se mai arată în expunerea de motive.
