DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Proiect pe Directiva UE. Ignorat de comisia Iordache, dar în procedura Parlamentului. Cum și-a radicalizat UDMR poziția pe anchetele penale

Majoritatea PSD-ALDE, cu concursul tacit al celor din UDMR au intrat pe Directiva  UE  privind prezumția de nevinovăție, arogându-și drepturi care aparțineau de drept comisiilor juridice  permanente ale Parlamentului. Cu acest drept întărit  însă prin recenta decizie a CCR,  reprezentanții celor trei partide au plusat  și au venit cu  zeci de  amendamente care depășesc conținutul  directivei în cauză și chiar și prevederile unui prim proiect-pilot, marca UDMR, deja  trecut de  Senat, ca primă cameră sesizată. În mod normal,  o comisie specială nu ar fi trebuit să vină cu un nou proiect de lege sau să vină cu amendamente la proiectul deja aflat în procedură parlamentară, dar majoritatea a decis că poate face orice are incidență asupra Justiției.

Comisia parlamentară specială condusă de  social-democratul Florin Iordache urmează să reia astăzi dezbaterile pe modificările propuse la cele două Coduri penale pentru transpunerea Directivei Parlamentului European privind prezumția de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul porcedurilor penale. Puțini își mai aduc aminte  că deja  un proiect legislativ  pe această temă,  a trecut deja tacit de Senat  și  se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților,  cameră decizională în  materie. La acea vreme, parlamentarii UDMR au cerut ca proiectul să fie dezbătut în procedură de urgență.

Inițiat în aprilie anul trecut  și  adoptat tacit în luna septembrie a acestui an, proiectul susținut de zeci de paralmentari UDMR venea  cu o formulă mult mai blândă a  actualelor propuneri pentru transpunerea  resoectivei directive, dar suficiente  chiar și așa, pentru a provoca  complicații  și greutăți actualelor proceduri  de anchetă  penală.

„Actualul Cod de procedură penală cuprinde parţial reglementarea principiilor şi drepturilor fundamentale prevăzute de Directivă, care necesită astfel completare şi modificare. Textul propunerii legislative depuse de UDMR prevede măsuri suplimentare de protejare a persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi respectarea prezumției de nevinovăție. Prezumția de nevinovăție este adesea afectată în România, din cauza comunicării dintre organele de urmărire și autoritățile judecătorești, precum și a formei de prezentare a acestei comunicări în mass-media”, explica atunci deputatul UDMR, Márton Árpád.

"Directiva vizează următoarele drepturi: dreptul de a nu fi prezentat ca vinovat de către autorităţile publice înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, faptul că sarcina probei îi revine acuzării, iar orice îndoială rezonabilă privind vinovăţia ar trebui să fie în beneficiul acuzatului, dreptul de a nu se autoincrimina, dreptul de a nu coopera şi dreptul de a păstra tăcerea, respectiv de a fi prezent la propriul proces", se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Iniţiatorii mai susţineau că prezumţia de nevinovăţie este garantată de lege, dar "aceasta adeseori este nesocotită prin aşa-zisa telejustiţie la care contribuie prin declaraţii tranşante magistraţi sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul".

Printre modificările propuse se prevedea ca infracțiunea de abuz în serviciu să se aplice magistratului care "cu rea-credință sau gravă neglijență a comis una din acțiunile care au condus la situația generatoare de daune".  Mai mult,   aleșii Uniunii au  abordat și problema acțiunii în regres  modificând sintagma "poate fi" cu "trebuie" pentru a o transforma într-o obligație a statului față de  magistratul în cauză.

"(1) În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum și în situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 și 539, acțiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate TREBUIE îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credință sau din culpă gravă, a provocat situația generatoare de daune sau împotriva instituției la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exercițiul profesiunii."

Proiectul  mai venea  cu o serie de propuneri de modiifcare care se regăsesc  și noile propuneri aflate  pe masa  comisiei parlementare speciale.

"Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate."

"Exercitarea dreptului de a nu da nici o declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapa ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor.

"Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina și de a nu coopera în cadrul oricarei proceduri penale."

"Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului."

"Consecința acestui fapt este aceea că hotărârea instanței trebuie să se întemeieze pe probe astfel cum îi sunt prezentate, și nu pe simple acuzații sau presupuneri. Propunerea amendamentului reglementează, de asemenea, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a solicita o nouă procedură de judecată a învinuitului, în cazul în care decizia împotriva lui a fost adoptată fără participarea sa la proces”, justifica  Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, necesitatea acestor prevederi depuse de colegii săi.

Directiva UE a intrat în vigoare la 31 martie 2016, iar obligația statelor membre este să introducă aceste prevederi în legislația națională proprie, până la 1 aprilie în 2018, ceea ce  lasă Parlamentului  un răgaz de câteva luni în care poate   veni cu o formulă mult mai echilibrată decât cea propusă de aleșii UDMR sau de către actuala majoritate din comisia Iordache.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×