Premium
Mediafax:
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 va fi finalizat vineri de către Ministerul Finanţelor, au declarat surse oficiale, însă acesta nu va fi făcut public, ci depus la Guvern pentru a fi consultat de noul Cabinet. Bugetul pe anul viitor, în varianta concepută de ministrul demisionar Eugen Teodorovici, prevedere creşteri pentru domeniile Educaţiei şi Sănătăţii, potrivit surselor citate, dar şi sume de aproximativ 3 miliarde de lei pentru proiectele Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Aproximativ 13 miliarde de lei sunt prevăzuţi pentru finalizare unor proiecte, în jur de 4500, începute în anii 2007-2008. Pe de altă parte, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, după discuţiile de miercuri seara cu premierul desemnat, Dacian Cioloş, că i-a cerut ministrului de Finanţe să nu facă public proiectul de buget, ci doar să îl depună la Guvern pentru a putea fi consultat de către noul Cabinet.
Evenimentul Zilei:
Oricât de cinic ar suna, instalarea unui guvern tehnocrat este o oportunitate pentru partidele politice. În actualul context politic aș spune că este soluția ideală, în special pentru PSD și PNL, pentru a-și reveni din șocul dărâmării Guvernului Ponta, în urma amplelor proteste populare. Dacă vreunul din cele două partide și-ar fi asumat guvernarea într-un asemenea context emoțional, ar fi avut foarte mult de pierdut electoral... În acest fel, cele două partide se pun la adăpost de presiunea străzii. Beneficiază de un respiro până la alegerile locale și generale de anul viitor. Practic, guvernul tehnocrat le trimite în opoziție, degrevându-le de responsabilitatea guvernării. Liberalii și social-democrații vor putea spune în campania electorală că nu au participat la guvernare. Un guvern tehnocrat le eliberează de presiunea electorală... Scopul principal al Cabinetului Cioloș ar trebui să fie adoptarea unor măsuri de reformare a clasei politice. Și asta rapid, până ce energia Străzii nu se disipează. Sau până ce sprijinul acordat de Klaus Iohannis nu va dispărea. Se va întâmpla acest lucru, dacă noul Executiv se va dovedi incapabil să satisfacă așteptările protestatarilor. De aceea, promovarea unei legi a depolitizării administrației publice ar fi un important pas înainte. Sau adoptarea unor principii de integritate pentru cei care candidează la funcții publice... Teama că străzile României se vor umple din nou de protestatari poate constrânge partidele tradiționale să accepte o reformă reală a Statului, care să le diminueze privilegiile, accesul la resurse. Un guvern tehnocrat este, în aceeași măsură, o oportunitate, dar și o vulnerabilitate. Dacă acest guvern va dezamăgi, cel care va deconta masiv eșecul va fi președintele Klaus Iohannis. Politicianul cu cea mai mare legitimitate populară, poate singurul, își va pierde din influență. Mai grav, un eșec al Cabinetului Dacian Cioloș va relegitima actuala clasă politică, atât de hulită în aceste zile. De aceea este foarte important ca prestația noului Executiv să răspundă așteptărilor societății, iar această energie să fie captată de o formațiune politică nouă, care să candideze în alegerile viitoare și să obțină un scor important. Nu e nevoie să câștige alegerile. Intrarea în viitorul parlament a unui astfel de partid, cu un scor de două cifre, va fi un factor de presiune extrem de important pentru partidele actuale, în sensul modernizării lor.
Digi24:
Campaniile agresive ale inspectorilor antifraudă se văd direct în bugetul de stat. Datele după primele zece luni ale acestui an arată că încasările sunt mai mari cu peste 11 miliarde de lei, bani adunaţi tocmai de acolo de unde se face evaziune mai mare. Sunt bani adunaţi în mare din taxa pe valoarea adăugată asta deşi a fost redusă cu 15 la sută în cazul alimentelor. Datele publicate de ANAF arată că aproape jumătate din suma colectată în plus faţă de anul trecut vine din TVA. În total, aproape 117 miliarde de lei a adus fiscul în contul bugetului de stat, sumă despre care agenţia spune că este peste cea programată. Defalcat, numai de pe urma impozitelor pe profit şi pe venit s-au încasat aproape 35 de miliarde de lei, cu 3,8 miliarde mai mult decât în primele zece luni ale lui 2014. Explicaţia stă în amploarea controalelor făcute de inspectorii fiscali, pe de o parte, dar şi în majorarea salariului minim pe economie.
