Premium
CCR a decis, joi, cu unanimitate de voturi, admiterea unei excepții de neconstituționalitate, la sesizarea ÎCCJ, constatând că sintagma „ansamblul relațiilor sociale”, prevăzută în proiectul de modificare a legii terorismului, este neconstituțional pentru că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii.
"Curtea a reținut că, reglementând în materia prevenirii și combaterii terorismului, prin folosirea unei sintagme având caracter de noutate în această materie, era necesar ca legiuitorul să îndeplinească obligația, stabilită în art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, de a configura, în mod explicit, noțiunea „ansamblul relațiilor sociale”, având în vedere sensul vast al acesteia și faptul că, față de materia în care este folosită, aceasta nu poate avea sensul comun și nici cel reținut de doctrină pentru o serie de infracțiuni specifice. De asemenea, Curtea a reținut că menținerea sintagmei „ansamblul relațiilor sociale” în definiția „terorismului” - în afara unei interpretări oficiale, contextuale a acestei noțiuni - nu permite identificarea ariei de incidență a normelor de incriminare ale art.32 alin.(1) și (3) și art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004, având în vedere că, potrivit art.I, pct.26, pct.27 și pct.28 din legea criticată, acestea se vor completa cu „condițiile art.1” în care fapta urmează a fi săvârșită. Totodată, cu privire la art.I pct.26 [cu referire la art.32 partea introductivă a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32 partea introductivă a alin.(3)] și pct.31 [cu referire la art.33 partea introductivă a alin.(1)] din legea criticată, Curtea a constatat că reglementarea normelor de incriminare a „actelor de terorism” și a infracțiunii de terorism, prevăzută în art.33 din Legea nr.535/2004, ca norme incomplete, nu este, în sine, nepermisă, însă procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definiția „terorismului”, iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnică legislativă și, pe cale de consecință, dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție", arata CCR.
"Mai mult - în condițiile în care legiuitorul a configurat într-un mod foarte amplu noțiunea de „terorism”, prin adăugarea sintagmelor ”viața, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor”, „ansamblul relațiilor sociale”, „factorii materiali”, „relațiile internaționale ale statelor”, „securitatea internațională”, alături de „securitatea națională”, ce pot fi afectate prin „acțiuni, inacțiuni, precum și amenințări cu privire la acestea” care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic și sunt săvârșite în unul dintre scopurile enumerate la lit a)-c) ale art.I pct.1 din legea criticată - trimiterea la „condițiile art.1”, în care faptele prevăzute în art.32 alin.(1) și (3), respectiv art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004 pot fi săvârșite, conduce, de asemenea, la neclaritatea, caracterul echivoc și imprecis al dispozițiilor art.I pct.26 [cu referire la art.32 partea introductivă a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32 partea introductivă a alin.(3)] și pct.31 [cu referire la art.33 partea introductivă a alin.(1)] din legea criticată. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor precitate determină și contrarietatea acestora cu prevederile art.23 alin.(12) din Legea fundamentală referitoare la legalitatea incriminării, în condițiile în care Curtea a statuat cu valoare de principiu că dispoziţiile art.23 alin.(12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art.1 alin.(5) din Constituţie", precizeaza Curtea.
În mai, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Pe de altă parte, CCR a constatat că sintagmele „factorii materiali”, „relațiile internaționale ale statelor”, „securitatea națională sau internațională” sunt constituționale.
