Premium
Europarlamentarul Laurențiu Rebega, membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European, a lansat în presa din Statele Unite o propunere șoc: ”Viitorul președinte al Comisiei Europene ar trebui să fie un conservator din statele estice pentru a restaura echilibrul”. Acesta este de altfel și titlul editorialului publicat de Rebega în presa conservatoare din SUA. Propunerea nu este întâmplătoare, europarlamentarul român fiind apropiat de politicienii conservatori din tabăra lui Donald Trump cu care s-a întâlnit în mai multe ocazii, inclusiv cu celebrul Devin Nunes (foto), președintele Comitetului Permanent pentru Informații din Congresul SUA.
”Marea problemă a Uniunii Europene este că nu se decide CE ANUME să fie: un stat supranațional (federativ sau confederativ) sau o simplă organizație interstatală de cooperare. Instituțiile europene sunt greu de comparat cu instituțiile democratice tradiționale ale statelor naționale. Din acest punct de vedere, Uniunea seamănă mai degrabă cu un tablou de Jackson Pollock, decât cu unul de Leonardo Da Vinci. Cu alte cuvinte, este un haos”, își explică Rebega propunerea.
Europarlamentarul român amintește că între instituțiile europene, Comisia joacă rolul cel mai activ, iar președintele Comisiei este omul cheie al mandatului european.
”Majoritatea parlamentară este cea care va decide, prin vot, cine va fi viitorul președinte al Comisiei. Mecanismul nu este, însă, atât de simplu. În primăvara acestui an, a fost respinsă propunerea (susținută în special de Germania) ca listele de partid să conțină și un așa numit spitzkandidat care ar fi urmat să fie propunerea partidului respectiv pentru postul de șef al Comisiei Europene. Cel puțin în 2019, acesta va fi desemnat, ca și până acum, în urma negocierilor din Consiliul European. Parlamentul va vota, deci, un candidat rezultat dintr-o „mică înțelegere” între șefii de stat sau de guvern din UE. Bursa zvonurilor și a pariurilor a și început să funcționeze”, mai spune Rebega.
Politicianul român observă că, ”dacă privim la președinții pe care Comisia i-a avut în ultimii 15 ani, constatăm că aceștia au rezultat mai degrabă dintr-un compromis în cadrul Consiliului, decât ca reprezentanți ai unei națiuni puternice. Dincolo de calitățile personale, Juncker și Barroso nu au avut în spate un stat puternic, iar lui Prodi i-a lipsit sprijinul celui mai important partid european. Dacă privim în această cheie, toată istoria Uniunii Europene din ultimii 20 de ani este o suită de compromisuri pentru a păstra un echilibru aparent. Metaforic, mersul mai șovăielnic a lui Jean Claude Juncker a făcut ca niciunul dintre politicienii europeni să nu se îndepărteze de la masa negocierilor”.
Mai departe, spune Rebega, Brexit-ul a fost impulsul care va strica acest echilibru. ”Poate că britanicii nu au fost cei mai implicați în integrarea europeană, dar, cu siguranță, ei au fost factorul care echilibra competiția între Franța și Germania. Nu este, deci, de mirare că celălalt candidat cotat cu șanse mari la președinția Comisiei este francezul Michel Barnier. Ar putea fi Franța contra Germaniei, din nou. Brexit-ul nu a generat doar o criză în relațiile dintre Regatul Unit și restul Uniunii. Brexit-ul a stimulat strângerea rândurilor în Grupul de la Visegrád și a pus sub semnul întrebării mantrele corectitudinii politicii europene de până atunci”.
Rebega atrage astfel atenția că Brexit-ul deschide și o perspectivă riscantă a unei competiții franco-germane în privința viitorului Uniunii și că această competiție a fost prefigurată de hiperactivul președinte Emmanuel Macron.
Europarlamentarul amintește că ”anii de succes ai Uniunii Europene au fost cei ai compromisului, dialogului și echilibrului. Dacă Uniunea Europeană vrea să rămână unită, coerentă și puternică, atunci trebuie să evite strategic diviziunile de orice fel: între bogați și săraci, între mari și mici, între Vest și Est. De asemenea, trebuie să respecte națiunile suverane și să nu devină o cauză supranațională. Este foarte puțină dorință pentru aceste lucruri în cele mai multe dintre capitale”.
Finalul editorialului publicat de Laurențiu Rebega vine pe linia apartenenței sale la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni: ”Dacă mă întrebați pe mine, eu cred că viitorul președinte al Uniunii va trebui să vină dintr-o țară din Est și din partea conservatoare a spectrului politic. Numai atunci vom fi martorii reechilibrării proiectului european care să aibă ambițiile corecte și care să fie axată pe cooperarea economică, nu pe dominația și controlul politic”.
