Premium
Mai mulţi parlamentari USR, PNL, UDMR şi PMP au depus la Senat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun . Proiectul de lege vizează modificarea definiției fumatului, așa cum se regăsește aceasta la articolul 2, litera e) din legea 349/2002. Astfel, iniţiatorii incadrează la categoria „fumat” şi inhalarea aerosolilor din aşa-numitele ţigări electronice, fără combustie.
În 2016, România a realizat cel mai mare salt pozitiv înregistrat vreodată de o ţară, de 12 locuri, în domeniul politicilor de control al consumului de tutun, ca urmare a adoptării legii de transpunere a Directivei privind produsele din tutun și a legislatiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, ajungând pe locul 7 de pe 19. Astfel, România se se află, alături de Irlanda, Irlanda, Malta, Norvegia și Ungaria, în grupul-lider al ţărilor europene cu legislații comprehensive anti-fumat.
Chiar expunerea de motive a proiectului de lege recunoaște acest fapt în primele alineate, urmând ca în alineatele imediat următoare să se contrazică, menționând că existenta legii a redus rata consumului, însă exista o rata alarmanta de consumatori – o cincime din populatie fumeaza zilnic (nu este indicata sursa acestei informatii si nici a celorlalte date pretins statistice) – deoarece legea s-a dovedit ineficienta ca mijloc de lupta impotriva fumatului.
Tot în expunerea de motive se afirmă că, România, în lipsa unui cadru legislativ (deși primul alineat subliniază eficienta legii in lupta impotriva fumatului), a devenit piață experimentală de desfacere a noilor produse din tutun, deși produsele erau prezente în câteva alte state înainte de lansarea în România (Japonia, Italia), fiind prezente în aproximativ 40 state global.
Mai mult, noile produse din tutun, dar și punerea pe piață a țigărilor electronice sunt reglementate extensiv de către Directiva privind produsele din tutun, transpusă în legislația din România prin Legea 201/2016. Conform legii, înainte cu 6 luni de punerea pe piață a acestor produse, producătorii/importatorii au obligația de a depune în sistemul EU-CEG al Comisiei Europene, la care statul membru are acces nelimitat (Ministerele Sănătății în general) un dosar cu toate ingredientele și emisiile, precum și studii relevante legate de produs. Autoritățile din statul respectiv analizeaza documentația și pot cere producătorilor/importatorilor informații și studii suplimentare.
Prin urmare afirmațile lipsei cadrului de reglementare și a ”pieței experimentale” nu se susțin, arătând o lipsă de pregărire în fundamentarea actului legislativ.
Este indicată ca dovadă o rata de 2% a consumatorilor de astfel de noi produse, lasandu-se impresia ca 2% reprezinta un procent important (!). Se trece in cadrul aceleasi fraze de la tigarete electronice la noile produse din tutun generand impresia ca este vorba despre acelasi lucru : consumul lor masiv in randul tinerilor din Romania.
Totuși, aceste afirmația legată de utilizarea nu sunt susținute de date concrete, datele existente la nivel național indicând doar prevalența fumatului în rândul minorilor. Ca în toată expunerea de motive, se face o confuzie voită între fumatul țigărilor tradiționale și vapat/utilizare de produse din tutun care nu arde, deși există diferențe fundametale între acestea (de ex. lipsa combustiei), evidențiate de studii știintifice.
Adoptarea legislației anti-fumat, respectiv Legea 15/2016, a fost argumentată de existența unor dovezi științifice incontestabile legate de efectele nocive ale fumului de țigară asupra celor care sunt în preajma funătorilor, justificând astfel scopul protecției sănătății publice.
Expunerea de motive a modificării legislative aduce in discutie consecintele consumului acestor noi produse in spatii publice, punandu-se egal intre fumatul pasiv si efectele consumului de produse din tutun asupra celor care sunt in preajma, deși nu există nicio dovadă științifică care să arate un efect similar fumatului pasiv în cazul utilizării țigărilor electronce și a produselor din tutun care nu arde.
Din contra, în cazul unor noi produse din tutun care nu arde există câteva studii privind calitatatea aerului, efectuate în mediu controlat dar și în mediu real care demonstreaza că nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină și nici o creștere a expunerii la nitrozamine specifice tutunului (TSNA), substanțe cancerigene.
Aceste studii au arătat că din cele 23 de probe reprezentative pentru calitatea aerului din interior analizate, doar nicotina și acetaldehida, precum și glicerină, au putut fi cuantificate în aer după utilizarea produsului din tutun care nu arde.
S-a demonstrat că utilizarea acestui produs nu a afectat negativ calitatea aerului in interior, așa cum a fost măsurată în baza nivelurilor de nicotină, TSNA și de particule suspendate respirabile din aer.
Prin urmare, nu se susține o justificare a proectului de act normativ din punct de vedere a protecției sănătății publice.
