Premium
Digi24:
Mircea Ionescu Quintus, preşedintele de onoare al PNL, s-a abţinut la votul pentru desemnarea lui Marian Munteanu candidat al partidului pentru Primăria Generală a Capitalei. El a explicat că decizia sa nu a fost îndreptată împotriva fostului lider al studenţilor, pe care îl consideră un candidat foarte bun, ci împotriva conducerii partidului.
„Nu m-am abținut în privința alegerii domnului Marian Munteanu, pe care îl cunosc și care, după părerea mea, este o legendă a Bucureștiului, ci m-am abținut în privința conducerii partidului din care fac parte, că nu am fost pregătiți pentru șocul de ieri”, a explicat Mircea Ionescu Quintus. El s-a referit la decizia lui Ludovic Orban de a renunţa la candidatură, după ce a fost pus sub acuzare de DNA pentru că ar fi cerut unui om de afaceri 50.000 de euro, bani pentru campania electorală. Mai exact, banii ar fi urmat să ajungă la persoane din două televiziuni.
„Am fost luați prin surprindere”, a spus preşedintele de onoare al PNL. „S-a găsit soluția aceasta, dar un om politic trebuie întotdeauna să aibă un plan de rezervă și noi nu l-am avut și abținerea a fost în privința mea și a conducerii", a explicat Mircea Ionescu-Quintus după ședința Biroului Permanent Naţional al PNL.
În acelaşi timp, Mircea Ionescu Quintus spune că Marian Munteanu este o variantă bună de candidat. "Una mai bună ca asta nu se putea găsi".
Adevarul:
Senatorul UNPR Marius Isăilă a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru că a luat şpagă şi pentru că a folosit „Doi ş’un sfert“ pentru a afla dacă este anchetat de DNA. Întâlnirile conspirative aveau loc la restaurantul „Bârlogul Lupilor“.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Completul de 5 judecători al Curţii Supreme. În rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată, procurorii DNA au arătat cum a luat şpagă 200.000 de euro, în 2012, Marius Isăilă, la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice. În schimbul banilor, senatorul i-a promis omului de afaceri Lucian Timofanovici că va bloca un control ANAF la firma acestuia, Dave Research and Development SRL. Mita a fost dată prin doi interpuşi: Cristian Ştefan Ene, consilier personal al senatorului, şi Cătălin Cristescu, comisar al Gărzii Financiare. Ulterior, Isăilă s-a lăcomit şi i-a mai cerut afaceristului alţi 150.000 de euro. Însă Lucian Timofanovici l-a denunţat la DNA. Când a simţit că anchetatorii sunt pe urmele sale, Marius Isăilă a apelat la câţiva prieteni din Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI (DIPI), pentru a afla dacă este filat de DNA.
El ar fi cerut, de asemenea, urmărirea lui Cătălin Cristescu, pe care îl bănuia că l-a denunţat. Din interceptările procurorilor, Marius Isăilă a apelat chiar şi la şeful DIPI, chestorul Gelu Oltean, despre care discuta cu apropiaţii în termeni colocviali: „vărucu“, „Geluţu“ sau „şefu cel mare“. De asemenea, senatorul era un apropiat al comisarului-şef Dorin Ioan Popa, şef al compartimentului juridic al DIPI, căruia i se adresa cu apelativul „Popică“. Un alt ofiţer DIPI care avea legături cu Isăilă era Irinel Ionuţ Nuţu. Întâlnirile conspirative între Isăilă şi ofiţerii DIPI au avut loc la restaurantul „Bârlogul Lupilor“, aceeaşi cârciumă folosită drept cartier general şi de chestorul Adrian Bărăscu, fostul şef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, trimis în judecată pentru ororile la care îi supunea pe martorii protejaţi. De altfel, la întâlnirile lui Isăilă cu cei trei ofiţeri DIPI de la „Bârlogul Lupilor“ a participat şi chestorul Bărăscu...
Procurorii au arătat că Marius Isăilă era obsedat că este interceptat, motiv pentru care era extrem de prudent atunci când discuta cu apropiaţii săi despre şpăgi. Senatorul obişnuia să-şi bage în toaletă interlocutorii, unde le cerea să se dezbrace, pentru a fi sigur că aceştia nu au asupra lor tehnică de înregistrare. Chiar şi aşa, Isăilă nu era prea vorbăreţ, el discutând mai mult prin semne.
Ziarul Financiar:
Un vast şantier de construcţii din inima Londrei stă mărturie a pariului de 500 milioane de dolari făcut de cea mai influentă bancă de pe Wall Street, Goldman Sachs, pe influenţa City-ului pe scena financiară mondială, scrie Wall Street Journal.
Însă noul sediu european al băncii ar putea fi mai gol decât s-a vrut dacă Marea Britanie va vota pentru ieşirea din Uniunea Europeană, spun oficialii băncii Goldman. Avertismentul evidenţiază un aspect neaşteptat legat de dezbaterea aprinsă privitoare la Brexit: grupurile de business care au cel mai mult de pierdut nu sunt nici europene, nici britanice.
Ani la rând, importante bănci de investiţii din SUA, Elveţia şi Japonia au folosit Marea Britanie ca pe o rampă de lansare financiară către UE. Unul din punctele principale de atracţie: dreptul de a-şi vinde foarte uşor serviciile în 28 de ţări fără a fi nevoite să obţină aprobarea autorităţilor din fiecare ţară.
Astăzi, aproximativ jumătate din activele bancare de 6,9 mii de miliarde de lire sterline (9,8 mii de miliarde de dolari) sunt deţinute de instituţii nonbritanice, potrivit Fitch Ratings.
Pentru a-şi reduce costurile, băncile şi-au concentrat bucăţi mari din operaţiunile globale în Marea Britanie. În urma votului din 23 iunie, această structură ar putea fi făcută bucăţi. Marile bănci internaţionale „au cel mai mult de pierdut“, arată Chris Bates, partener la firma de avocatură Clifford Chance, care consiliază mai multe bănci cu privire la planurile legate de Brexit.
În faţa perspectivei de a cheltui miliarde de dolari pentru a-şi reconfigura operaţiunile, băncile fac lobby intens împotriva Brexitului.
