Premium
Rând pe rând, apar noi și noi dezvăluiri despre mecanismul în care a fost organizată, de către Traian Băsescu, “operațiunea teroarea”. Cele 21 de protocoale de colaborare ale DNA cu alte instituții sunt semnalate, pentru prima dată, încă din 2005. Traian Băsescu abia intrase în primul său mandat și victoria sa trebuia transformată într-o baie de sânge.
Cele 21 de protocoale au la origine o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării condus, în 2005, de Traian Băsescu. Conform respectivei decizii, dar și a raportului CSAT pe 2005, urma ca respectivele protocoale, prin care DNA își asigura colaborarea altor instituții și, în primul rând, a Serviciului Român de Informații, astfel încât și alte persoane decât procurorii deveneau, inveitabil, participanți la ancheta penală, urmau să fie legiferate. Deci, încă de atunci, se știa că asemenea parteneriate exced cadrul legal, dar CSAT își manifestă voința politică de a determina, în viitor, elaborarea și aprobarea de către Parlament a unor legi care să acopere fărădelegea.
Citește și: SCENE ȘOCANTE într-o casă din Brașov: ORORILE unui pensionar asupra fiicei minore a fostei sale concubine
Legislația salvatoare, însă, nu a mai venit. Toate cele 21 de protocoale au rămas ilegale. Toate echipele mixte, omniprezent fiind doar DNA, au funcționat, timp de 11 ani, ilegal. Probele aflate în mii de dosare penale generate pe această cale sunt și ele ilegale. Oamenii anchetați, judecați și condamnați în baza acestora sunt victime ale unei decizii politice inițiată de președintele României și lipsită de orice fel de suport legal. Procesele și condamnările lor sunt astfel politice, pentru că sunt generate de un proiect eminamente politic și de decizii cu caracter politic.
Cu alte cuvinte, dacă probele sunt ilegale, atunci și condamnările acestor oameni sunt tot ilegale.
Citește și: BOMBĂ Ce urma să i se întâmple lui Kim Kardashian la Paris: Declarațiile șocante ale unui jefuitor
Situația este extrem de complexă. Pentru că, supunându-se, din obediență, din slugărnicie, unei decizii CSAT lipsia de un suport legal, reprezentanți a 21 de instituții ale statului și, în primul rând, ai DNA au luat, la rândul lor, decizii ilegale, au săvârșit fapte ilegale și au participat la teroarea declanșată de Traian Băsescu. Evident că, în cele mai multe dintre cazuri, vinovați se fac procurori DNA, lucrători ai serviciilor de informații, dar și judecători magistrați care, de frică, din prostie sau din obediență, nu au băgat de seamă că, la baza dosarelor instrumentate, se află încălcări flagrante ale legii.
Și astfel au fost condamnați de-a valma, în baza unor proceduri ilegale inventate de CSAT, care nu face parte dintre legiuitorii români, oameni nevinovați, doar fiindcă erau adversari ai lui Traian Băsescu, ai altor lideri PDL sau pentru că făceau parte din alte grupuri de interese ilegitime sau poate doar din răzbunare sau din invidie, cu alte persoane vinovate cu adevărat de acte și fapte de corupție, dar anchetate sau judecate tot în baza unor proceduri ilegale.
Citește și: Facebook e în prag de a fi ABANDONAT: Ce li se pregătește utilizatorilor de Messenger
Dacă s-ar merge până la capăt în toate aceste mii de dosare instrumentate pe parcursul a 11 ani, atunci ar trebui să suporte diferite pedepse penale sau administrative toți participanții echipelor mixte, toți cei care le-au organizat, toți semnatarii protocoalelor și toți procurorii și judecătorii care au ancheat și au dat condamnări în baza lor. Ceea ce ar reprezenta, pentru societatea românească, un cutremur cu adevărat devastator. De aceea, deloc întâmplător, am susținut și susțin că, exceptând câțiva capi ai acestor operațiuni, toate celelalte persoane ar trebui condamnate colectiv și amnistiate tot colectiv.
Citește și: Ai pisică sau câine? TREBUIE să citești acest studiu
Și tot din același motiv, cei care au avut de suferit de pe urma protocoalelor terorii ar trebui, în limita posibilităților, să obțină cuvenitele reparații. Înțelegând prin aceasta că, în loc să lase condamnate sau anatemizate nenumărate persoane nevinovate, societatea românească ar trebui să își asume riscul de a scoate de sub incidența pedepselor și oameni cu adevărat vinovați de acte și fapte de corupție, dar care au fost și ei supuși unor proceduri ilegale.
Un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist
