DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Provocările au evidențiat necesitatea cooperării, transmite preotul Viorel Ioniţă, la 5 ani de la Sinodul din Creta

www.basilica.ro
preot viorel ionita

Părintele Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific şi membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române în Creta, a semnat un editorial pentru Agenţia de ştiri Basilica la împlinirea a cinci ani de la Sfântul şi Marele Sinod, potrivit basilica.ro.

Părintele Ioniţă a evidenţiat importanţa cooperării tuturor Bisericilor Autocefale pentru depăşirea provocărilor actuale.

„Provocările cu care s-au confruntat Bisericile Ortodoxe în cei cinci ani care au trecut de la Sfântul și Marele Sinod au evidențiat necesitatea reluării și cooperării tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, căci numai pe această cale ele pot asigura credibilitatea mărturiei Bisericii Ortodoxe celei Una a lui Iisus Hristos în lumea de astăzi”, notează părintele.

Text integral:

Cinci ani de la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe

Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, desfășurat între 18‑26 iunie 2016 la Academia Ortodoxă din insula Creta, a fost rezultatul unui lung și anevoios proces de pregătire la nivel panortodox. În urma confruntării lor cu tot mai multe provocări și din necesitatea de a răspunde la acele provocări printr-un răspuns unitar, Bisericile Ortodoxe locale au manifestat interesul lor de a organiza un sinod al întregii Biserici Ortodoxe încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Procesul de pregătire a acestui sinod a fost precedat de o serie de întruniri interortodoxe pe parcursul primei jumătăți a secolului al XX-lea, după care acel proces a fost lansat formal prin organizarea primei Conferințe Panortodoxe, desfășurate în insula Rhodos între 24 septembrie și 1 octombrie 1961.

Citește și: Locurile și FELUL în care BANII din firmele Adamescu au fost DAȚI judecătorilor TB

Întrerupt în mai multe rânduri din cauza unor factori extra-bisericești, procesul de pregătire a acelui sinod a părut tot mai multor oameni, chiar din rândurile teologilor ortodocși, ca fiind prea lung și astfel s-a ajuns la scăderea interesului față de acest sinod. Dar în momentul când el a fost convocat formal în primăvara anului 2016, a izbucnit un val de critici referitoare la forma și fondul acestui sinod, critici care nu îngăduiau un răspuns și nici nu permiteau clarificări pe baza documentelor pregătitoare.

Aceste documente erau doar propuneri destinate dezbaterii și eventual adoptării de către sinodul în cauză. Toate aceste reacții negative demonstrau faptul că o bună parte din corpul eclezial nu era pregătită pentru cooperarea la nivel panortodox.

În săptămânile premergătoare Sfântului și Marelui Sinod, patru Biserici Ortodoxe locale și-au anunțat intenția de a nu participa la acest eveniment, deși, cu excepția Patriarhia Antiohiei, toate celelalte 13 Biserici Ortodoxe Autocefale își dăduseră acordul lor față de convocarea acestui sinod în cadrul Sinaxei Întâistătătorilor și reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, desfășurate între 21-28 ianuarie 2018 la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, lângă Geneva în Elveția.

Cu acel prilej au fost avizate în unanimitate proiectele de texte la cele șase teme reținute pe agenda Sfântului și Marelui Sinod și adoptate hotărârile privind tematica, metodologia de lucru și perioada de desfășurare a acestui sinod. Dar odată întrunite în Creta, delegațiile celor zece Biserici Ortodoxe participante, nu mai puteau fi anulate lucrările planificate, ceea ce ar fi fost o măsură în contradicție cu hotărârile luate de toate Bisericile Ortodoxe cu șase luni mai înainte.

Însă Bisericile prezente au sperat până în ultimul moment că cele patru Biserici absente (Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Rusă, Patriarhia Bulgară și Patriarhia Georgiei), vor veni. Aceasta și pentru faptul că la sugestia Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor prezente la Academia din Creta, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu le-a invitat pe aceste patru Biserici să participe măcar la festivitatea de încheiere a sinodului. Cu toate aceste lipsuri, lucrările Sfântului și Marelui Sinod s-au desfășurat într-o atmosferă de rugăciune și de înțelegere frățească.

Hotărârile privind cele șase teme de pe ordinea de zi a acestui sinod și anume: 1). Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2) Diaspora Ortodoxă; 3) Autonomia și modul ei de proclamare; 4) Importanța Postului și respectarea lui astăzi; 5) Taina Cununiei și impedimentele ei și 6) Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, sunt rezultatul unui proces de reflexie teologică la care au participat unii dintre cei mai reprezentativi teologi ortodocși din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

La aceste șase texte s-au adăugat o Enciclică și un Mesaj către poporul dreptcredincios și către toți oamenii de bună credință, aceste două texte fiind elaborate și adoptate ad-hoc de sinod. În legătură cu caracterul acestor hotărâri, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat în mai multe rânduri faptul că ele nu sunt hotărâri dogmatice, ci recomandări practice cu caracter pastoral și misionar, care pot fi amendate sau îmbunătățite la nivelul unui alt Sinod al Bisericii Ortodoxe.

Aceste hotărâri se referă la situații concrete din viața Bisericilor Ortodoxe locale în lumea de astăzi și ca atare sunt foarte utile, astfel că unele din ele, cum au fost cele referitoare la Diaspora Ortodoxă, au fost puse în practică imediat.

După încheierea lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Sfintele Sinoade ale Bisericilor Ortodoxe s-au pronunțat în legătură cu hotărârile luate în Creta și au deschis astfel procesul de receptare a acestor hotărâri.

Pe de altă parte, în perioada care a urmat după încheierea întrunirii din Creta, mai multe centre teologice universitare au organizat seminare și simpozioane de specialiști la care au fost analizate hotărârile luate de acest Sinod, contribuții care au stimulat receptarea acestor hotărâri în cercuri teologice cât mai largi.

Dintre aceste întruniri amintim dar câteva la care am participat personal și anume:

1) Atelierul (Workshop) experților la tema Sinodul Panortodox din 2016 –Ortodoxia în cultura, societatea și lumea modernă, organizat de Fundația Konrad Adenauer la Berlin, Germania, între 13-14 octombrie 2016;

2) Conferința teologică la tema: Sinodul ortodox și implicațiile ecumenice pentru bisericile din Europa, organizată de Facultatea de Teologie Protestantă a Universității din Lausanne, Elveția, în ziua de 10 noiembrie 2016;

3) Simpozionul dedicat Sinodului Panortodox (sic!): Rezonanță, Receptare și Tensiuni, organizat de Departamentul pentru Teologie Ortodoxă de la Universitatea din München, în zilele de 24 și 25 noiembrie 2016;

4) Conferința internațională: Sfântul și Marele Sinod: Eveniment eshatologic sau normalitate canonică, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca în zilele de 26-28 aprilie 2017

5). Conferința internațională cu tema: Sinodalitatea și implementarea ei: un topos teologic pentru Biserica din Răsărit și cea din Apus, organizată de Universitatea din Freiburg, Elveția. între 16-18 noiembrie 2017.

Acestea sunt doar câteva exemple de întruniri de specialiști dedicate hotărârilor și însemnătății Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Provocările cu care s-au confruntat Bisericile Ortodoxe în cei cinci ani care au trecut de la Sfântul și Marele Sinod au evidențiat necesitatea reluării și cooperării tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, căci numai pe această cale ele pot asigura credibilitatea mărturiei Bisericii Ortodoxe celei Una a lui Iisus Hristos în lumea de astăzi.

Pr. prof. dr. Viorel Ioniță, Geneva, iunie 2021

***

Părintele prof. Viorel Ioniţă a făcut parte din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la Sinodul din Creta (2016), fiind prezent, de asemenea, la procesul de pregătire a acestei întruniri panortodoxe.

Pentru întreaga activitate teologică și misionară, dar și pentru reprezentarea Bisericii Ortodoxe Române în plan internațional, părintele Ioniţă a primit numeroase distincţii.

În anul 2006, Institutul Ecumenic de la Mănăstirea Niederaltaich (Germania) i-a decernat Premiul „Abt-Emmanuel-Heu­felder”. În primăvara anului 2011 a pri­mit din partea Universității din București titlul de profesor eme­rit.

În data de 30 ianuarie 2013, i-a fost conferit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, în anul 2016, Patriarhul României i-a oferit părintelui profesor Viorel Ioniță „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Viorel Ioniţă a fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, profesor invitat la Secţia de Teologie de la Universitatea din Berna, Elveţia; profesor suplinitor la disciplina „Misiologie şi Ecumenism”, Facultatea de Teologie de la Universitatea din Craiova.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.