DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

PS Varlaam Ploieșteanul a oficiat slujba de pomenire a lui Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu

basilica.ro
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat marți Sfânta Liturghie și slujba de pomenire a lui Mihai Eminescu la capela de la Cimitirul Bellu, unde acesta este înmormântat. El a amintit că poetul s-a numărat printre primii susținători ai Catedralei Naționale și numea Biserica Ortodoxă maica neamului românesc.

„Îi suntem recunoscători pentru că a avut o poziție foarte fermă în apărarea Ortodoxiei într-o perioadă în care alte culte minoritare erau avantajate de conducerea statului de atunci și pentru că se numără printre primii inițiatori ai proiectului Catedralei Naționale ca recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru unirea de la 1859 și pentru speranța, neîmplinită în timpul vieții lui, a unirii tuturor românilor”, a menționat ierarhul.

Ierarhul a evocat familia poetului, care a dat cinci monahi și monahii: maicile Olimpiada, Fevronia și Sofia (Mănăstirea Agafton) i-au fost mătuși, iar monahii Calinic (Mănăstirea Vorona) și Iachint (Mănăstirea Coșula) i-au fost unchi. O nepoată de soră a mamei, Xenia, s-a călugărit și ea.

„El a purtat tot restul vieții nu doar amintirea Agaftonului, nu doar frumusețile codrilor Botoșanilor, care se regăsesc în poemele lui, ci și o mulțime de cărți bisericești”, a subliniat episcopul vicar patriarhal, scrie Basilica.ro.

Printre cărțile pe care poetul le deținea și le citea des se numărau Psaltirea în versuri a Sfântului Mitropolit Dosoftei și Ceaslovul, după cum a dovedit academicianul Alexandru Elian.

„De remarcat, printre cărțile sale personale se găseau și cărți fundamentale pentru formarea sufletească, pentru creșterea duhovnicească a fiecărui creștin, mai ales dintre operele Sf. Nicodim Aghioritul”, a adăugat ierarhul. „Toate acestea au făcut din el un poet profund credincios.”

El a precizat că în ultimii 30 de ani au apărut numeroase „lucrări academice care arată credința lui puternică și legăturile lui foarte strânse cu Biserica Ortodoxă, Biserica neamului, pe care el a considerat-o, așa cum a lăsat în scris, mama spirituală a neamului său”.

Pe un Molitfelnic de la Mănăstirea Neamț s-a găsit însemnarea unui preot care l-a spovedit pe poet când acesta avea 46 de ani: Mihai Eminescu ar fi vrut să fie îngropat la țărmul mării și în preajma unei mănăstiri de călugărițe, ca să asculte la vremea vecerniei cântarea Lumină lină.

„De aceea, și slujba pe care am făcut-o acum la mormântul lui este o slujbă care copleșește prin liniște, prin chemare la sporirea nădejdii și credinței că pentru sufletul lui curat, pentru credința lui puternică, pentru atașamentul față de Biserica al cărei membru și fiu a devenit prin botez și pe care a considerat-o toată viața ca pe o a doua mamă, Biserica i-a fost și îi rămâne recunoscătoare”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.

Prima dovadă a recunoștinței și dragostei Bisericii față de poet: la doar șase ani de la trecerea poetului la cele veșnice, primul care i-a cercetat viața și opera a fost Elie Cristea, care avea să devină primul patriarh al României. El i-a dedicat teza de doctorat „Mihai Eminescu. Viața și opera”.

Preasfințitul Părinte Varlaam a mai amintit că Patriarhul Daniel a avut inițiativa oficierii Sfintei Liturghii pentru poet la comemorarea zilei sale de naștere și a zilei plecării sale la Domnul.

Patriarhul României a avut un rol important și în proclamarea zilei de naștere a poetului ca Ziua Culturii Române, a mai spus episcopul vicar patriarhal.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.