Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o dezvăluire referitoare la modificarea Legii offshore prin două amendamente importante introduse chiar de un parlamentar PSD.
Adevărul:
Potrivit sursei citate, unul din amendamente uşurează substanţial povara fiscală a companiilor, care îşi vor putea deduce cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege.
„Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrată în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore inclusiv, precum şi valoarea cheltuielilor aferente investiţiilor din programele de lucrări realizate şi raportate către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, din care se scade valoarea cumulată a impozitelor asupra veniturilor offshore calculate, dar nedatorate până în luna respectivă în urma aplicării deducerii pentru investiţii. În scopul determinării impozitului datorat în fiecare perioadă de referinţă, investiţiile pot fi deduse în limta impozitului calculat”, se arată în amendamentul introdus, obţinut de e-nergia.ro.
Al doilea amendament important se referă la imposibilitatea schimbării cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Piaţa imobiliară a fost unul dintre cele mai afectate sectoare din economie în momentul în care valul crizei din 2008 a lovit. Jucătorii de pe piaţa imobiliară românească urmăreau indicatorii interni, care la vremea aceea arătau foarte bine, şi nu se aşteptau ca factorul extern să fie atât de puternic şi să determine o explozie atât de violentă a bulei imobiliare.
„Legat de piaţa imobiliară, aş spune ca în 2008 exista o temere că urmează o criză, dar nu era foarte mare. Oamenii au crezut că e un val mărunt, nu un tsunami. Pe plan intern nu părea că e vreo problemă din punctul de vedere al indicatorilor cererii şi ofertei. Deşi existau nişte nori negri care se vedeau în depărtare, ne gândeam că sunt probleme externe care nu vor afecta piaţa românească“, a declarat pentru ZF Bogdan Gorgescu, managing partner al Colliers România în perioada crizei şi fondator al Bookster.
Colliers România, cea mai mare companie de consultanţă imobiliară din România la momentul respectiv, a suferit o scădere a cifrei de afaceri de 85%. Dacă în 2007-2008 compania avea afaceri de 30 de milioane de dolari anual, în 2009 cifra de afaceri înregistrată de Colliers România a fost de 4,5 mil. dolari: „Din perspectiva consultanţei imobiliare, aceasta este ca o oglindă a ceea ce se întâmplă în piaţa imobiliară“.
Creşterea pieţei imobiliare a fost mai accentuată după 2001-2002. Până la momentul respectiv, piaţa a fost mai degrabă într-o perioadă de aşezare şi de organizare. Creşterea s-a accentuat începând cu 2002, având în vedere că indicatorii macroeconomici ai României începeau să arate din ce în ce mai bine şi acest lucru se reflecta şi în creşterea cererii de pe piaţa imobiliară.
„Am făcut o mare greşeală, estimările au fost departe de realitate. Mă uitam la indicatorii interni, nu la cei externi, cumva ziceam că cererea şi oferta este determinată de factori locali, forţa de muncă era la mare căutare, volumul de spaţii din piaţă faţă de nivelul din regiune era mult mai mic. Orice indicator intern luat în considerare arăta că mai e de crescut, nimic nu prevedea criza.“
Şocul care a urmat a fost greu de digerat şi a ţinut mult timp. Dacă pieţe mai mature, precum cea a Poloniei, şi-a revenit mai repede şi mai uşor, criza în România a lăsat urme adânci în piaţa imobiliară, în conştiinţa românilor, piaţa reîncepând să se mişte abia 5 ani mai târziu(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Alexandre Benalla se află la originea celei mai grave crize politice din mandatul lui Emmanuel Macron ceea ce i-a determinat preşedintelui o puternică scădere în sondaje. Pentru prima dată de la izbucnirea scandalului, Alexandre Benalla a răspuns întrebărilor comisiei de anchetă din Senat care a încercat să afle care era rolul său în cadrul administraţiei prezidenţiale. Senatorii nu au fost autorizaţi să îl chestioneze asupra ceea ce s-a întâmplat la manifestaţia din 1 mai – cea de la care a plecat întregul scandal.
«Nu am fost niciodată garda de corp a lui Emmanuel Macron », a precizat tânărul Alexandre Benalla, în vârstă de 27 de ani, în faţa comisiei senatoriale de anchetă.
Benallagate a explodat pe 18 iulie când cotidianul Le Monde publica un video în care Alexandre Benalla putea fi văzut în timp ce molesta doi participanţi la un protest ce avusese loc pe 1 mai la Paris. Ulterior el a declarat că fusese invitat la manifestaţie, de forţele de ordine, ca observator.
El a fost destituit din administraţia prezidenţială şi inculpat pentru «violenţe».
Senatorii doreau să stabilească dacă acest tânăr, văzut des alături de preşedintele Emmanuel Macron în timpul deplasărilor sale, a asigurat sau nu, protecţia personală a şefului de stat. Pentru unii senatori, dacă a fost cazul, este vorba de o difuncţionalitate a serviciilor de stat căci ar fi fost treaba unităţilor de elită din poliţie şi jandarmerie să se ocupe de acest aspect. Protecţia preşedintelui este « responsabilitatea unui serviciu de stat », a declarat înainte de audiere preşedintele comisiei de anchetă, Philippe Bas de la Partidul Republican, de opoziţie.
Alexandre Benalla a insistat asupra faptului că «nu a fost nici poliţist şi nici gardă de corp a preşedintelui ţării » ci a fost angajat cu statutul de «însărcinat de misiuni », cel mai de jos nivel în cadrul cabinetului preşedintelui, după cum a ţinut să menţioneze fostul salariat al Palatului Elysée.
În timpul campaniei prezidenţiale, responsabilitatea lui Alexandre Benalla a fost asigurarea securităţii preşedintelui la modul general dar fără să îl acompanieze peste tot. El susţine că se afla în apropierea lui Emmanuel Macron pentru că era necesar să comunice cu el. (Mai multe detalii AICI)
