PSD se află în situaţia să piardă şi viitoarele alegeri prezidenţiale

Autor: Radu Pop, Colaborator

Publicat: 24-11-2014

Actualizat: 24-11-2014

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Evenimentul Zilei:

Campaniile liderilor PSD pentru prezidenţiale seamănă uluitor între ele. La o adică, cea a lui Victor Ponta n-a diferit prea mult de cea a lui Adrian Năstase, excepţie făcînd o mai bună ascundere a nevoii cancerigene de fală protocolară şi a nemaipomenitei păreri bune despre el însuşi. N-a diferit prea mult nici de cea a Mircea Geoană, excepţie făcînd datul în stambă la televizor. Ceea ce dat campaniei lui Victor Ponta nota esenţială de PSD-ism absolut s-a dovedit a fi disperarea de a nu pierde. Disperarea ivită nu atît din jinduirea după funcția de președinte, cît mai ales din spaima cumplită de a nu pierde. Pentru că în PSD a pierde alegerile prezidențiale înseamnă a pierde totul... După primul tur şi pe fondul prestaţiei slabe a candidatului ACL, Klaus Iohannis, Victor Ponta era sigur de victorie... Şi în cazul lui Victor Ponta, eşecul îşi are una dintre cauze în disperarea de a nu pierde alegerile şi, prin asta, totul. Alianţele cu PRM şi PPDD i-au adus un spor de ostilitate din partea electoratului proeuropean, fără a i-l spori pe cel propriu. Reînvierea mortului numit USL se explică tot prin teama de a nu pierde, deși acea 10% diferență față de adversar. Și acest moment s-a dovedit aducător de voturi împotrivă.  În fine, şi cel mai important, Victor Ponta a blocat votul din străinătate pentru a fi sigur că va cîştiga fără probleme. Ori tocmai asta i-a adus înfrîngerea... Pierderea celui de-al treilea scrutin prezidențial trebuie să fie pentru PSD un semnal limpede dat de viață: Dacă partidul vrea să cîștige un scrutin prezidențial în acest secol, trebuie să-l scutească pe candidat de Sindromul Totul sau nimic! Oricît ar părea de ciudat, acest proces poate începe de pe acum. Dacă în PSD se purcede la tradiționala răfuială cu perdantul  - de data asta pe numele său Victor Ponta- , următorul candidat, care va fi, desigur, noul șef al partidului, va pierde și el alegerile prezidențiale.

Digi24:

În doar două săptămâni, Ministerul de Externe a avut trei şefi, iar un al patrulea nume a fost vehiculat oficial pentru conducerea diplomaţiei, dar a dispărut brusc din ecuaţie... Toată această tevatură de la ministerul de Externe a început după dezastrul votului din diaspora din primul tur al alegerilor prezidenţiale. La o săptămână după izbucnirea scandalului, ministrul de Externe de atunci, Titus Corlăţean şi-a dat demisia. În locul lui a fost numit Teodor Meleşcanu, care a promis, împreună cu premierul Victor Ponta, că în turul doi nu vor mai exista români care să nu apuce să voteze în străinătate. Lucru care nu s-a întâmplat. Turul doi a venit cu aceleaşi probleme. Mii de oamenii nu a reuşit să voteze în diaspora din cauza numărului insuficient de secţii de votare. La două zile după alegeri, Teodor Meleşcanu îşi anunţa demisia. Propunerea premierului pentru conducerea Externelor a fost, iniţial, Mihnea Motoc. Asta până azi, când nominalizarea a fost retrasă. Noul şef al diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a depus jurământul la ora 19.00. „Seria e cam nefericită: patru miniștri în două-trei săptămâni. Întreb: ce țară își mai permite? Patru miniștri de externe. Un lux”, a comentat situația de la Ministerul de Externe jurnalistul Emil Hurezeanu. Aceste mișcări sunt „invers proporționale coerența și substanța politicii externe”, adăugat jurnalistul.

Ziarul Financiar:

Ministerul maghiar de finanţe condus de Mihály Varga, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Viktor Orban, a propus un proiect de lege care prevede că fondurile private de pensii trebuie eliminate, fără a fi stabilit un succesor legal, dacă numărul de membri care plătesc comisioanele de participant nu reuşeşte să se ridice la 70% din total. Varga susţine că proiectul său are ca scop protejarea economiilor făcute de membrii fondurilor private. Deşi nu există cifre exacte, datele băncii centrale a Ungariei sugerează că membrii fondurilor private de pensii nu sunt tocmai „nerăbdători“ să plătească acele comisioane, iar fondurile nu au reuşit să le schimbe atitudinea. Dacă situaţia nu se schimbă, propunerea lui Varga condamnă la extincţie cele patru fonduri private de pensii rămase în Ungaria, care se vor închide curând

 

 

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri