Modificare radicală pe piaţa construcţiilor. România, alertată de gazul radioactiv care provoacă cancer

Administratorii clădirilor cu acces public vor fi obligaţi din 2023 să ia măsuri de limitare a concentraţiei de radon, conform unei reglementări la care lucrează Ministerul Dezvoltării. Radonul este un gaz radioactiv care ajunge din sol în locuinţe şi provoacă cancer la plămâni.

România are un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentraţiei mari de radon - gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci. Avertismentul este lansat de specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Radonul pătrunde în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi din ziduri sau prin reţeaua de apă şi canalizare. Este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar la fumători. Iar în Codul European de luptă împotriva cancerului se regăseşte şi recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuinţe sau din instituţii.

Cum stă România UE a adoptat în 2013

Directiva 59 Euratom, conform căreia ţările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte expunerea la radon a populaţiei. România a adoptat în 2018 actele normative care transpun directiva europeană în legislaţia naţională. Prin aceasta s-a instituit obligativitatea de a măsura şi de a remedia, dacă este cazul, situaţiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populaţiei în clădirile cu acces public: şcoli, grădiniţe, sedii de instituţii publice, teatre, cinematografe etc.

Dar sunt puţine iniţiative de a remedia problema radonului. Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiştii UBB au făcut măsurători parţiale în Transilvania. În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentraţia de radon la şcolile şi grădiniţele din oraş. Concluzia: în una din cinci clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea legală.

Nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3.

„O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 ţigări pe zi“, arată Alexandra Cucoş-Dinu, cercetător ştiinţific gradul I şi Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.  Prima şcoală care a făcut, în premieră naţională, o intervenţie de remediere a concentraţiei de radon a fost Liceul Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca. Aceasta a fost realizată în perioada mai-octombrie 2021, în timpul reabilitării termice a clădirii, prin „impermeabilizarea“ fundaţiei cu o folie specială şi realizarea unui sistem de conducte pentru evacuarea în exterior a gazului periculos. Cercetătorii de la UBB care s-au ocupat de lucrare au precizat că investiţia a fost de circa 20.000 de euro, clădirea având 2.000 de metri pătraţi, relatează adevarul.

Iohannis „priveşte cu îngrijorare radonul

În raportul lansat la inceputul anului cu privire la şcolile sustenabile, preşedintele Klaus Iohannis vorbeşte şi despre măsurătorile şi soluţiile pentru controlul şi limitarea radonului. Este o victorie importantă pentru dvs. şi Departamentul din cadrul UBB din care faceţi parte, care de ani buni încearcă să aducă în atenţia opiniei publice pericolul poluării cu RADON. Ce paşi credeţi că trebuie să urmeze pentru ca să se treacă şi la implementarea pe scară largă a soluţiilor de reducere a poluării cu Radon în şcoli şi grădiniţe?

Acţiunea preşedintelui Iohannis în cadrul programului România Educată a reprezentat un prim pas important în informarea şi conştientizarea necesităţii de corelare a cerinţelor de expunere la radon cu programele de eficienţă energetică şi de calitatea aerului interior pentru prevenirea unei probleme reale care vizează sănătatea publică.

Pentru a se pune în aplicare acest program, este necesară o armonizare a tuturor acestor programe cu normele existente, precum şi o colaborare între autorităţile implicate în programul de radon şi sectorul construcţiilor, pentru a realiza împreună măsurătorile şi aplicarea soluţiilor pentru diminuarea riscurilor de sănătate.

Considerăm a fi necesară corelarea mai bună a programelor de finanţare, pentru a se rezolva această problemă a radonului odată cu reabilitarea energetică a şcolilor şi grădiniţelor şi a altor clădiri şi instituţii publice care vor aplica la finanţările pentru reabilitare.

Harta de radon a fost realizată de cercetătorii de la UBB doar în anumite zone ale ţării, însă aceştia susţin că este foarte probabil ca situaţia să fie similară în toată ţara. FOTO: smartradon.ro

Măsuri obligatorii din 2023

Ce se întâmplă cu programul de eficientizare energetică a clădirilor publice? Sunt ignorate în continuare măsurile anti-RADON?

Printre acţiunile necesare pentru eficientizarea implementării PNAR-ului în acest moment în România, în anul  2022, considerăm necesare:  - Realizarea campaniei de conştientizare şi informare a factorilor de decizie de la nivel local, regional, naţional şi a populaţiei în ansamblu cu privire la impactul expunerii la radon în aerul interior asupra sănătăţii publice

- Necesitatea corelării PNAR cu programele privind economisirea energiei şi calitatea aerului din interior prin aplicarea cerinţelor de radon în cadrul acestor programe, conform Directivei CE 2013/59 EURATOM - Art (14) ANEXA XVIII cu Lista elementelor obligatorii pt PNAR-uri în ţările UE

– cerinţele de radon au fost introduse în PNRR, dar beneficiarii trebuie să conştientizeze necesitatea aplicării lor, aici un ROL DECISIV îl poate avea un program de diseminare şi informare a acestor acţiuni sinergice

- Sinergismul şi armonizarea legislaţiilor şi a programelor de eficientizare energetică a clădirilor cu cele de radon şi calitate a aerului interior, precum şi corelarea actelor legislative cu normele tehnice în construcţii

- Este necesară completarea Hărţii de Radon, pentru care nu a fost identificată încă o linie de finanţare.  Realizarea hărţii de radon în aerul din interiorul clădirilor de pe teritoriul României va permite identificarea zonelor de prioritate mare pentru reducerea riscului de expunere la radon, a locurilor de muncă şi a clădirilor publice cu niveluri crescute de radon, în care trebuie cu prioritate aplicate programe de monitorizare, control şi remediere a clădirilor existente, precum şi de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi.