Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a dezvăluit motivele care au stat la baza propunerilor pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT, făcând trimitere la experiența profesională, capacitatea managerială și viziunea strategică a candidaților selectați.
Cristina Chiriac, propusă procuror general
Pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), ministrul a ales-o pe procurorul Cristina Chiriac, invocând cariera sa solidă și aptitudinile manageriale demonstrate în funcții de conducere.
Potrivit comunicatului Ministerului Justiției, aceasta dispune de „o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, confirmate atât de activitatea din DNA, cât și de proiectul prezentat la interviu.
Ministrul a subliniat că Chiriac „demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PICCJ, DIICOT şi DNA”, prin promovarea instrumentelor moderne în urmărirea penală și printr-o strategie orientată spre eliminarea avantajelor economice ale corupției.
Totodată, aceasta ar fi acordat „o importanţă deosebită” managementului cunoașterii și comunicării directe, fiind capabilă „să mobilizeze eficient resursele disponibile”, în special pe cele umane, pentru consolidarea instituțională a Ministerului Public.
„Proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general (…) a evidenţiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiţie şi calitatea managementului instituţional”, a arătat Marinescu.
În plus, procurorul ar manifesta „o preocupare deosebită” pentru independența operațională a procurorilor, considerată un pilon esențial al statului de drept.
Pentru această funcție a candidat și procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog.
Propuneri pentru conducerea DNA
Pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, ministrul l-a propus pe Ioan-Viorel Cerbu, apreciind experiența sa profesională și capacitatea de management.
Potrivit MJ, acesta este un procuror cu o experiență „foarte bogată”, cu rezultate „deosebite” atât în funcții de execuție, cât și de conducere în cadrul DNA.
Ministrul a evidențiat faptul că Cerbu îmbină „cu măiestrie” competențele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și are capacitatea de a adapta instituția la evoluția infracționalității, inclusiv în zona economico-financiară.
Direcțiile strategice propuse includ detectarea marilor cazuri de corupție, utilizarea eficientă a datelor disponibile și cooperarea instituțională.
Printre măsurile apreciate se numără:
prioritizarea domeniilor cu risc ridicat și impact social major
implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, fără interferențe în actul de justiție
corectarea blocajelor legislative și administrative
creșterea transparenței în achizițiile publice
Ministrul a subliniat și importanța politicii de resurse umane, menită să crească performanța DNA și atractivitatea instituției.
Pentru această funcție au mai candidat Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Totodată, pentru funcția de adjunct al procurorului general a fost propus actualul șef al DNA, Marius Voineag.
Codrin-Horațiu Miron, propus la DIICOT
Pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Marinescu l-a nominalizat pe Codrin-Horațiu Miron, descris drept un procuror cu „o solidă pregătire profesională” și o carieră universitară remarcabilă.
Acesta este specializat în combaterea infracționalității economico-financiare și are experiență în recuperarea produsului infracțiunii, inclusiv din străinătate.
Viziunea sa managerială vizează creșterea capacității operaționale a DIICOT prin prioritizarea cauzelor cu impact major asupra mediului infracțional: droguri, trafic de persoane, migrație ilegală, criminalitate informatică și macro-criminalitate financiară.
Ministrul a evidențiat strategia de „follow the money”, axată pe blocarea resurselor financiare ale grupărilor de criminalitate organizată.
Aceasta include:
identificarea și indisponibilizarea produsului infracțional
confiscarea extinsă
valorificarea rapidă a bunurilor sechestrate
cooperarea cu ANABI, ONPCSB și structuri internaționale
În plus, Miron ar propune modernizarea imaginii DIICOT printr-o comunicare publică transparentă și activă, inclusiv prin prezență pe rețelele sociale.
Pentru această funcție au mai candidat Ioana-Bogdana Albani, Antonia Diaconu și actuala șefă DIICOT, Alina Albu.
Prin aceste propuneri, ministrul Justiției afirmă că urmărește consolidarea instituțiilor de parchet și adaptarea lor la noile forme de criminalitate, punând accent pe eficiență managerială, tehnologie și recuperarea prejudiciilor.
Comentează