Ţările UE au abordat doar parţial problemele legate de mediul de afaceri prin implementarea reformelor şi a investiţiilor la care s-au angajat în schimbul banilor din Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) al UE, aceasta este concluzia unui nou raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană.
În 2021, pentru a atenua impactul economic al pandemiei de COVID-19 şi pentru a promova o redresare economică durabilă, UE a creat MRR, punând la dispoziţie finanţare în valoare de 650 de miliarde de euro. Pentru a primi aceşti bani, ţările din UE s-au angajat să realizeze un set de investiţii şi reforme în anumite domenii esenţiale. Aceste măsuri trebuiau să abordeze toate sau o mare parte din provocările structurale identificate în recomandările adresate de UE fiecărei ţări în 2019 şi 2020, dintre care unele vizau mediul de afaceri.
"Banii pe care i-a alocat UE pentru redresarea în urma pandemiei au fost utilizaţi ca un mijloc de a încuraja ţările din UE să implementeze reforme importante ale mediului de afaceri, dar, în mare parte, rezultatele concrete întârzie să se facă simţite. MRR ar putea facilita viaţa întreprinderilor, dar potenţialul său nu a fost pe deplin valorificat", a declarat Ivana Maletic, membra Curţii care a condus auditul.
În cei doi ani anteriori pandemiei, UE a adresat 82 de recomandări statelor membre în care le încuraja să aducă îmbunătăţiri mediilor lor de afaceri, cum ar fi promovarea investiţiilor private, îmbunătăţirea accesului la finanţare, simplificarea regimurilor fiscale şi reducerea poverii impuse de reglementare. Ulterior, toate statele membre au inclus în planurile lor naţionale de redresare 157 de reforme şi 254 de investiţii legate de aceste recomandări. Costurile estimate ale acestor măsuri din cadrul MRR - corespunzând în principal investiţiilor - se ridică la aproximativ 109 miliarde de euro.
Aproximativ un sfert din recomandări au fost abordate în mare măsură de statele membre prin reforme şi investiţii, dar nicio recomandare nu a fost pusă în aplicare integral. În plus, aproximativ jumătate au fost abordate doar în măsură neglijabilă sau deloc, astfel încât unele probleme structurale rămân nesoluţionate. De exemplu, 7% dintre recomandări au fost complet ignorate. În urma unui alt audit recent, auditorii au concluzionat că aproximativ o treime din recomandările privind reformele pieţei forţei de muncă din cadrul MRR nu au fost abordate de nicio reformă. Având în vedere rezultatele acestor două audituri, unul dintre obiectivele esenţiale ale MRR, şi anume de a aborda toate provocările identificate în recomandări sau o parte semnificativă a acestora, rămâne neatins.
Auditorii au examinat dacă reformele din cadrul MRR legate de domeniul mediului de afaceri au reuşit să abordeze provocările din recomandările adresate statelor membre. Ei au evaluat şi dacă punerea în aplicare a reformelor a contribuit la îndeplinirea obiectivelor preconizate în Bulgaria, Spania, Cipru şi Austria.
Majoritatea reformelor din cele patru ţări vizitate de auditori au înregistrat întârzieri şi peste un sfert nu fuseseră finalizate până în aprilie 2025, când a luat sfârşit auditul. Având în vedere că toate măsurile din cadrul MRR trebuie finalizate până la sfârşitul lunii august 2026, alte întârzieri suplimentare creează riscuri pentru finalizare şi pentru obţinerea de rezultate. Reformele puse în aplicare în statele membre auditate au obţinut, în general, realizările preconizate, de exemplu adoptarea unor acte legislative. Dar pot trece mai mulţi ani până când efectele unei modificări legislative sunt resimţite pe teren.
În practică, doar aproximativ o treime din reformele finalizate au demonstrat rezultate semnificative până acum şi, chiar şi în acest caz, impactul lor poate fi diminuat de orizontul scurt de timp al măsurilor, de legătura lor slabă cu domeniul de politică în cauză sau de posibilitatea ca măsurile să fie revocate. Măsurile din cadrul MRR legate de mediul de afaceri au avut efecte neomogene asupra progreselor înregistrate de ţări în punerea în aplicare a recomandărilor, deoarece nu au contribuit la îmbunătăţirea situaţiei decât în jumătate dintre cazurile examinate. Auditorii observă că progresele înregistrate graţie măsurilor din MRR în punerea în aplicare a recomandărilor sunt încă lente, deşi mai bune decât cele realizate în domeniul pieţei muncii.
Comentează