Premium
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizarea serviciilor publice și pe locul 26 din 27 în ceea ce privește capitalul uman. Decalajul față de Vest poate fi transformat în avantaj, susține un profesor.
Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Însă, decalajul față de Vest ar putea fi transformat într-un avantaj competitiv dacă autoritățile, mediul academic și cel privat colaborează și adoptă măsurile potrivite, afirmă Sorin Cristian Niță, profesor asociat al Facultății de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE).
Potrivit lui Sorin Cristian Niță, România se bucură astăzi de una dintre cele mai mari viteze de internet pentru că a ratat primele faze de dezvoltare care implicau cablurile de cupru ale infrastructurii telecom. România a sărit peste această etapă, adoptând direct internetul de mare viteză prin fibră optică, potrivit Mediafax.ro.
Din punct de vedere al digitalizării societății românești, aceeași rețetă ar putea fi aplicată și în cazul adoptării la scară largă a tehnologiei blockchain, afirmă acesta.
FABIZ-ASE, alături de parteneri din privat, lansează astfel un workshop - „Blockchain Marathon” - care va avea loc pe 7 și 14 mai în București.
Potrivit estimărilor, industria blockchain va crea 40 de milioane de noi locuri de muncă în următorii 8 ani. Cele mai mari universități din lume, printre care Harvard, MIT și Oxford au construit deja programe pentru studierea acestei tehnologii.
Prin caracteristicile sale de descentralizare și imutabilitate a informațiilor, industria blockchain își găsește aplicabilitate într-o serie amplă de domenii printre care industria bancară, comerț, sănătate și administrație publică.
