Premium
Phenianul şi-ar putea relua testele nucleare anul acesta, cu scopul de a obliga Washingtonul la un dialog, evaluează serviciile americane de informaţii în raportul lor anual cu privire la ameninţările la adresa Statelor Unite în lume, relatează AFP, potrivit news.ro.
”Liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea relua măsuri agresive şi potenţial destabilizatoare cu scopul de a modifica echilibrul de forţe în regiune şi a crea disensiuni între Statele unite şi aliaţii lor, inclusiv printr-o reluare a testelor unor arme nucleare şi rachete balistice cu rază lungă de acţiune (ICBM)”, apreciază Direcţia serviciilor naţionale americane de informaţii (DNI) în acest raport publicat marţi.
”Apreciem că Kim Jong Un consideră arma nucleară o ultimă disuasiune împotriva unei intervenţii străne şi că este convins că va sfârşi prin a obţine respectul comunităţii intrnaţionale”, atunci când Coreea de Nord va fi o putere nucleară, evaluează spionajul american în acest document.
Coreea de Nord nu a mai testat rachete cu rază lungă de acţiune de peste trei ani şi a lăsat uşa deschisă unor negocieri cu Statele Unite pe tema unei ”denuclearizări” a peninsulei coreene.
Însă ”Kim ar putea să reia teste ale unor rachete cu rază lungă de acţiune sau nucleare anul acesta, pentru a încerca să oblige Statele Unite să negocieze cu el în condiţiile Phenianului”, avertizează DNI.
Acest raport, de 27 de pagini, redactat la 9 aprilie 2021, evocă, de asemenea, programul nuclear iranian şi anticipa decizia anunţată marţi de Teheran cu privire la începerea îmbogăţirii uraniului la un nivel de 60%.
”Credem în continuare că Iranul nu desfăşoară, în prezent, activităţi-cheie pe care le considerăm necesdare în vederea producerii unei arme nucleare”, anunţă spionajul american.
”Dacă Teheranul nu obţine o relaxare a sancţiunilor, oficiali iranieni vor analiza probabil opţiuni care merg de la o îmbogăţire a uraniului la (un nivel de) 60% şi până la construirea unui nou reactor cu apă grea, de 40 de megawaţi”, avertizează DNI.
Iranul şi-a anunţat marţi intenţăia de a ”începe să îmbogăţească uraniu la (nivelul de) 60%”, un nivel care îl apropie de o capacitate de utilizare militară, la două zile după ”sabotarea” instalaţiei sale sunterane de îmbogăţirea uraniului de la Natanz, pe care Teheranul o atribuie Israelului.
Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian încheiat de către Republica islamică cu Grupul Celor Şase (P5+1, China, Franţa, Regatul Unit, Rusia şi Statele Unite plus Germania) prevede ca Teheranul să accepte să-şi modifice reactorul cu apă grea de la Arak, aflat sub controlul comunităţii internaţionale, în aşa fel încât să facă imposibilă producerea plutoniului de uz militar.
