Evenimentul Zilei:
PNL nu merită să guverneze, nu s-a calificat pentru o așa pleașcă. Și-a scuipat steagul si blazonul! Iar eșecul e doar pentru analele gafelor politice, căci nu mai știu să fi fuzionat două partide și să rezulte un chioșc de semințe. Nu poate fi nici materie de studiu pentru Politologie. Acolo se învață doctrine, nu e un curs de gospodărie. Studenții citesc Montesquieu și Fukuyama, nu „Îmi zugrăvesc singur casa”, din colecția Caleidoscop.
A fost un concurs la care PSD s-a prezentat cu materia învățată în tranșee, cu torpile emoționale, iar PNL a defilat cu o gașcă de șmecheri autosuficienți. Cu Leon Dănăilă, Florin Cîțu și încă vreo 5 persoane admirabile nu s-a făcut primăvară. Din cauza vehiculelor verbale retardate, a erorile tactice de Gâgă și a simulării democrației, chiar dacă pe liste ar fi fost călugări, ar fi trecut drept șefe de bordel. Aveam senzația că după sintagma „nu sunt perfectă”, dintrunul din clipurile PNL de care au făcut mișto până și membrii propriilor familii, urmează o înșiruire: nici inteligentă, nici pricepută, nici educată. Dar nu, venea faptul că au curățat listele. Cu ce? Cu dinamită!
De ce nu i-au crezut românii? Pentru că au avut senzația că sunt luați de nerozi. Unde au greșit liberalii? Și-au subestimat adversarul, care venea din deșert: no sex, no government, no caviar, doar post și rugăciuni să se întoarcă la bucate. Sau mai bine zis să mai stea la bucate. Cunoscătorii știu de ce! Cum să vii în fața românilor fără program de guvernare când era limpede că PSD va croi unul de consistența statuii lui Ramses al II-lea? I-au lăsat pe socialiști să ocupe terenul pe zona economică! I-au lăsat să atace problema fraudei, invocată în general de dreapta (da, Cioloș a organizat alegerile, dar tocmai de asta trebuia mesajul anticipat)! Nu au avut vectori credibili de comunicare, nu au atacat erorile guvernărilor PSD și în special ale guvernării Ponta, nu i-au cerut lui Cioloș cifrele de zastrului găsit. În plus, confuzia din jurul premierului. Nu se știa al cui este. USR trecea cu tancul peste PNL, submina istoria de după 1989 a acestui partid, iar PNL vorbea de un guvern PNL/USR în termeni de Romeo și Julieta. În plus, nu au sudat organizațiile, incompatibilitățile (2009, 2010, 2012) cu PDL i-au ținut pe picior de război, iar scoaterea „generalului” Blaga din joc a fost o torpilă devastatoare, dar mult mai reală decât minciuna „am reformat partidul”.
Sau nu-i ajută capul. Așa cum degeaba- i pui țâțe lui Tase, căci nu va crede nimeni că e Madonna, degeaba spui „schimbarea începe cu noi înșine” dacă tot Mișu Voicu și restul faliților văruiți în Platon sunt cei care te trec peste Marea Roșie. Și să ne înțelegem, nici Alina Gorghiu nu e chiar Moise.
... Era cât pe ce să fiu imbecil. Unii spun că cea mai bună veste pentru liberali e starea de opoziție, căci vor avea timp să se reclădească, vor sancționa la baionetă, vor toca mărunt Guvernul PSD. Cine? Niște combinagii care-și scriu numele cu virgulă? Niște epigoni de-ai Mădălinei Manole („M-am văzut, m-am plăcut...”)? Niște politruci care cred că România e o bucată de ceafă la grătar? Care dacă le vorbești de onoare, demnitate, solidaritate și iubire te roagă să le arzi un pumn, dar să nu-i înjuri? Pe românește... Incrementa aquae excrementa aulae PNL.
(autor: Rareș Bogdan)
RFI:
Manuel Valls este favoritul acestei liste de 9 pretendenţi la postul de reprezentant al socialişilor la prezidenţialele de anul viitor. Fostul premier a profitat de ocazia oferită de depunerea dosarului său de candidatură pentru a-şi arăta presupusa superioritate faţă de restul concurenţei. Valls e sprijinit de aproape 180 de senatori şi deputaţi socialişti plus de câţiva dintre miniştrii cei mai « grei » ai echipei de la Paris : Jean-Yves Le Drian de la Apărare, Michel Sapin de la Economie şi Najat Vallaud-Belkacem de la Educaţie sunt susţinători ai fostului premier.
In total deci 9 candidaţi – răspunsul definitiv va veni însă de abia pe 17 decembrie – care se vor confrunta de trei ori la televizor înaintea primului tur al primarelor, programat pe 22 ianuarie. Al doilea e prevăzut pe 29 ianuarie. Toată lumea are deci 6 săptămâni la dispoziţie ca să-i convingă pe francezi să voteze cu ei la primare. Intrebarea pe care şi-o punea toată lumea este dacă după 29 ianuarie, această stângă divizată va reuşi să strângă rândurile în perspectiva adevăratelor alegeri, cele prezidenţiale din aprilie şi mai 2017.